Sindicatul Angajaților din Aparatul Executiv al Guvernului solicită premierului Ilie Bolojan să ofere explicații publice referitoare la o serie de „coincidențe” în care numele șefului executivului este menționat în multiple cazuri de corupție. Este vorba inclusiv despre cazul avocatei din PNL surprinsă în flagrant în timp ce primea mită, precum și despre cazul afaceristului Fănel Bogos, acuzat de șantaj într-un dosar de corupție în care apare și numele premierului.
„Analizate împreună, acestea nu mai pot fi considerate simple coincidențe, ci semne ale unui sistem deficitar”, arată comunicatul emis de sindicat.
„În dosarul care a devenit subiect de dezbatere publică, o persoană cu expertiză juridică a fost surprinsă în flagrant primind 60.000 de euro, într-un caz catalogat ca trafic de influență, cu promisiuni de intervenții la nivel înalt în instituții. În stenograme și relatări ale mass-media, se invocă numele premierului și ideea de acces direct la acesta, în cadrul unei povești despre influență și intermediere.
Premierul a declarat public că nu poate nega în mod repetat afirmațiile fără fundament ale unor persoane care încearcă să se folosească de poziția sa. Este corect, nu poate, dar din acest motiv trebuie să reușească cel puțin o dată să clarifice clar criteriile după care se delimitează personal și instituțional de astfel de rețele de influență, cine se apropie de Palatul Victoria, prin ce filtre și cu ce responsabilitate.”
Problema nu constă în simpla menționare a numelui premierului în convorbiri interceptate; ci în ecosistemul care întărește credința publicului larg că accesul la guvern poate fi obținut pe bani, relații sau căi neoficiale. Acest mediu are deja multiple exemple documentate în presă, care necesită, din respect pentru instituția pe care o conduce, clarificări din partea oficialilor.
„De exemplu, România a fost surprinsă de expresia „șpagă de supraviețuire”, folosită public de un viceprim-ministru într-un context guvernamental, generând reacții ferme și fiind consemnată în presa de specialitate.
De asemenea, presa a relatat despre un afacerist care ar fi plătit sume mari pentru a se întâlni cu premierul, cu detalii despre intermediari și modalități de acces.
În plus, premierul a modificat procedurile referitoare la numirea șefului Corpului de Control al Prim-ministrului, eliminând criteriile stricte precedente și stabilind reguli generale pentru această poziție, invocând motive de flexibilitate.
În fine, există un istoric de controverse legate de Eximbank, o instituție de credit la care premierul ar fi avut o implicare directă încă din 2025 și unde, în 2007, a încasat 71 de salarii medii lunare, deși figura oficial ca fiind angajat cu responsabilități limitate.
Sindicatul cere premierului clarificări publice: „care sunt relațiile personale și instituționale cu persoanele care au invocat numele premierului; cum sunt gestionate, procedural, accesurile la cabinetul acestuia și cine răspunde de acestea; ce poziție are premierul față de cultura intermedierilor și a favoritismului, într-un guvern în care astfel de practici sunt vehiculate ca modalități de schimb; ce sisteme de verificare și autorizare pentru întâlniri, recomandări și introduceri sunt în vigoare și cine le aprobă; ce măsuri concrete au fost luate pentru eliminarea canalelor informale de influență, astfel încât Palatul Victoria să nu devină un centru pentru promisiuni traficate pe piața „neagră” a relațiilor; și, în cele din urmă, dacă premierul își asumă public un standard minim de integritate, acela de a clarifica cert și transparent orice mențiune sau implicare în cazurile legate de numele său.”
Cerem aceste explicații cu aceeași hotărâre cu care Guvernul a adoptat măsuri ferme pentru angajații corecți, precum reducerea indemnizațiilor pentru concediile medicale (prima zi neplătită), pachetele fiscal-bugetare discutate public cu creșteri de taxe și controale de cheltuieli sau venituri.
Reforma nu înseamnă doar reducerea costurilor sau modificări de venituri; ea include și eliminarea dependențelor, a „intrărilor”, a influențelor neoficiale, a dublului standard și a obișnuinței de a solicita sacrificii de jos, în timp ce la nivel înalt se justifică totul prin „nu pot să dezmint în mod constant”.
Reprezentanții sindicatului afirmă că nu sunt parte din acest sistem, concluzionând:
AUTORUL RECOMANDĂ:










Lasă un răspuns