Călin Georgescu a reacționat după publicarea raportului preliminar al Comisiei juridice din Camera Reprezentanților a SUA, care lansează întrebări privind anularea alegerilor prezidențiale din România din decembrie 2024. El a numit raportul „o rază de nădejde” și a cerut desecretizarea tuturor documentelor naționale aferente deciziei de anulare a scrutinului, considerând că acestea reprezintă o temeinică bază pentru clarificări.
Reacția lui Călin Georgescu și apelul la transparență
Fostul candidat la președinție a spus că raportul SUA aduce o speranță, dar și responsabilitatea de a face lumina asupra deciziilor. El a subliniat că doar prin declassificarea totală a documentelor se poate face lumină în privința motivelor deciziei din 6 decembrie 2024. Georgescu a mai afirmat că „mulțumim lui Dumnezeu pentru această rază de nădejde” și a criticat conducerea actuală, despre care a spus că a fost „ilicitimă” în timpul anulării alegerii.
Anularea alegerilor din decembrie 2024 și controversele generate
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate de decizia Curții Constituționale a României, fundamentată pe informații de la serviciile de informații. Decizia a fost luată în contextul acuzațiilor de influență externă, în special a Rusiei, asupra candidaturii lui Călin Georgescu, acuzat de grupurile de forță de influență.
Ele au fost programate pentru a fi desfășurate în două tururi, dar au fost suspendate definitive în decembrie 2024, ceea ce a generat reacții violente în spațiul politic și public. Acuzațiile au vizat și posibile nereguli în procesul electoral, precum și influențe externe.
Impactul asupra încrederii în democrație
Georgescu a precizat că anularea alegerilor a avut un efect negativ asupra încrederii populației în sistemul democratic. El a declarat că, în timpul procesului, „ milioane de români au simțit că dreptul lor fundamental, votul, le-a fost încălcat”, ceea ce a adâncit fracturile sociale și a slăbit încrederea în instituții.
Raportul comisiei americane și implicarea internațională
La 3 februarie 2026, a fost publicat un raport oficial al Comitetului pentru Justiție din Camera Reprezentanților SUA, ce acuză implicarea Comisiei Europene în alegerile din mai multe state europene, inclusiv România. Documentul susține că Bruxelles-ul a exercitat presiuni asupra platformelor online și a cerut eliminarea unor conținuturi politice critice la adresa guvernului și a candidaților.
Implicarea Europeană în manipularea conținutului online
Raportul detaliază că în cadrul alegerilor din 2024 din România, Comisia Europeană a activat „sisteme de răspuns rapid” pentru a cere platformelor digitale să elimine sau să limiteze postări cu conținut politic considerat problematic. Aceasta include mesaje critice la adresa partidelor de guvernare și a candidatului Călin Georgescu.
Autoritățile române ar fi solicitat, de asemenea, eliminarea anumitor materiale politice, iar TikTok a refuzat anumite solicitări, invocând libertatea de exprimare. Documentul menționează că, înaintea alegerilor, autoritățile europene și române au lucrat la restricții de conținut.
Modele similare în alte state europene
Raportul indică că măsuri asemănătoare au fost aplicate și în Franța, Germania, Italia, Polonia și Republica Moldova. În aceste țări, platformele de socializare au fost solicitate să elimine sau să reducă vizibilitatea conținutului politic, uneori chiar postări ale candidaților sau critici la adresa guvernelor.
Potrivit documentului, aceste intervenții au avut efecte directe asupra discuției politice și asupra desfășurării competiției electorale. Autorii raportului critică faptul că măsurile, în aparenta luptă împotriva dezinformării, au influențat negativ procesul democratic.
Concluzii și reacții
Raportul afirmă că presiunile exercitate asupra platformelor online de către juriștii europeni și americani au introdus un element de cenzură în discursul politic, în contextul alegerilor. În România, aceste măsuri au fost percepute ca o ingerință directă în procesul electoral, ceea ce a amplificat controversele existente.
Călin Georgescu a solicitat transparență totală, considerând necesar ca toate documentele să fie făcute publice. El a punctat că, pentru poporul român, anularea alegerilor nu poate fi înțeleasă ca un proces corect sau legitim, ci drept un act grav, înserat în contextul influențelor externe și al unor presiuni din afara țării.
Lasă un răspuns