România este afectată de politicile fiscale din Uniunea Europeană, care au dus la creșterea costurilor energetic și afectează competitivitatea industrială, afirmă Dumitru Chisăliță.
Impactul taxelor și accizelor asupra costurilor energetice
Zona industrială din România resimte o creștere de până la 50% în costurile legate de energie, influențată de taxele, TVA-ul și schemele de decarbonizare impuse de ordonante europene. Aceste măsuri fac ca prețurile energiei să fie mai mari decât în alte regiuni, precum Statele Unite, Orientul Mijlociu sau anumite țări din Asia. Rezultatul este o scădere a competitivității industriilor energetice și o relocare a investițiilor în alte zone cu costuri mai mici.
Relocări și efecte pentru economie
Relocarea industrială în SUA, unde gazul natural este mai ieftin, este deja observată. Investiții în industrie sunt blocate, iar lanțurile de aprovizionare sunt mutate. Costurile mai mari pentru energie și transport cresc prețurile finale, afectând produsele consumate de populație. Taxele pe motorină și benzină sunt comparabile cu cele din Europa, dar în Statele Unite sunt de 4-6 ori mai mici.
Impactul asupra consumatorilor și inflației
Taxele pe motorină și benzină se reflectă direct în costurile pentru produsele de bază și locuințe. În România, taxele pe carburant sunt proportional mai mari față de cele din SUA, ceea ce duce la un sistem fiscal care scumpește artificial toate etapele de transport. În consecință, fiecare kilometru parcurs cu camionul implică o taxă în prețul produselor de pe rafturi, inclusiv pâinea și lactatele.
Inflație structurală și costurile logistice
Specialistul afirmă că inflația din România nu are cauze monetare, ci logistica costisitoare a transportului. Distanțele și energia sunt penalizate, ceea ce diminuează productivitatea și crește costurile. Cheltuielile cu transportul pot ajunge la 200 de euro pentru un camion care parcurge 1.000 km, față de aproximativ 40 de euro în SUA. Diferența de taxe se transferă în prețurile finale ale produselor, afectând toate etapele lanțului de aprovizionare.
Eșecul politicilor de reducere a costurilor energetice
România și alte state europene aleg să taxeze carburanții și energia de bază, în loc să investească în producție ieftină, curată și competitivă. În loc de stimulare a eficienței și a producției, aceste decizii fiscale transformă litrul de carburant și kilowattul în instrumente fiscale, fără beneficii concrete pentru economie.
Perspectiva istorică și consecințele pe termen lung
Dumitru Chisăliță subliniază că marile puteri economice precum SUA și China s-au construit pe energie accesibilă și abundentă. România, însă, pare să urmeze o traiectorie inversă, penalizând consumul energetic, ceea ce duce la stagnare economică și la o erodare graduală a poziției sale pe plan global. Acest model nu poate dura și va duce la o scădere continuă a industriei și la dependență mai mare de importuri.
Recomandări și concluzii
Specialistul evidențiază faptul că o economie sănătoasă nu poate fi verde dacă este falimentară mai întâi. Energia trebuie să fie recunoscută ca fundament al dezvoltării și nu ca viciu de taxat. Statele Unite și China subvenționează energia și mobilitatea, în timp ce România și altele din UE preferă taxarea acestora. Această situație afectează exporturile, creșterea costurilor și nivelul de trai, întrucât economiile randamentului energetic și logistic are un impact direct asupra prețurilor finale și inflației.
Lasă un răspuns