Numărul străinilor cu permis de ședere în scop de muncă în România a crescut cu aproape 48% în 2025 față de 2024, ajungând la peste 148.000 de persoane. Aceasta reprezintă aproape dublul numărului înregistrat la finalul anului 2023, conform datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) și analizelor realizate de Economica.net.
Distribuția pe categorii de vârstă și județe
Cei mai mulți străini cu permis de ședere în scop de muncă au între 18 și 34 de ani, totalizând aproape 80.500. În categoria de 35-64 de ani sunt aproximate 67.500 de persoane. Cele mai populate județe în rândul străinilor angajați sunt București (38.407), Ilfov (21.066), Constanța (9.242), Timiș (7.932), Cluj (7.525) și Brașov (6.382).
Profilul ocupațional al străinilor
Majoritatea angajaților străini sunt aduși pentru muncă nespecializată. Categoriile predominante sunt manipulant marfă (peste 12.000), curier (peste 10.600), muncitor necalificat în construcții (peste 9.600) și ajutor de bucătar (aproximativ 7.000). Alți angajați ocupă poziții precum muncitor la asamblare, muncitor la tăiat materiale de construcții, femeie de serviciu, spălător vase, ambalator manual și lucrător comercial.
Naționalități principale și evoluție
Pe parcursul anului 2025, cei mai mulți străini aduși pentru muncă provin din Nepal, aceștia înregistrând o creștere de 71% față de 2024. La finalul anului, Nepalul reprezenta cea mai numeroasă naționalitate în rândul muncitorilor străini, urmând egiptenii, ale căror permise s-au aproape dublat față de anul anterior. Descendența acestor creșteri procentuale rezultă din analizarea datelor anuale ale Economica.net.
Contingentul aprobat pentru 2026
Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini care pot fi aduși în România în 2026, încadrați în hotărârea guvernamentală HG nr. 1169/2025, în vigoare din 31 decembrie 2025. Aceasta are ca scop acoperirea deficitului de personal din mai multe domenii și răspunde provocărilor generate de refuzul românilor de a ocupa anumite posturi.
Guvernul a menținut, pentru perioada 2022-2025, contingentul de maximum 100.000 de lucrători extracomunitari aduși anual. Măsura a fost implementată pentru a contracara deficitul de forță de muncă determinat de salariile modeste, distanțele mari față de locuințe, volumul de muncă și perspectivele limitate de avansare pentru pozițiile vacante.
Provocări și motivele refuzului românilor
Mulți cetățeni români refuză aceste posturi vacante, preferând munci ocazionale în străinătate sau activități în gospodării proprii, precum și deschiderea unor mici afaceri. Factori precum salariile insuficiente, distanța față de domiciliu, precum și condițiile de muncă determină această situație.
Analizele indică faptul că sărăcia, precum și cultura muncii, pot explica de ce străinii acceptă aceste locuri, în timp ce unii români le evită. În studiile dedicate, sunt evidențiate diferențele culturale și calitatea vieții ca factori influențatori, însă situația rămâne complexă.
Numărul de permise de ședere în scop de muncă pentru străini în România a continuat să crească în 2025, reflectând dinamici diferite pe piețele muncii și politicile guvernamentale din domeniu.
Lasă un răspuns