România se confruntă cu probleme privind fondurile din PNRR, după declarațiile contradictorii ale unor oficiali din domeniul finanțelor și fondurilor europene. Un schimb de replici între foști și actuali miniștri scoate în evidență riscurile legate de întârzieri și lipsa de claritate în gestionarea acestora.
Declarații despre situația fondurilor PNRR
Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, a afirmat că România nu mai are bani din PNRR în conturile BNR. El a spus că țara are 0 euro în conturi și că plățile pentru proiectele PNRR trebuie acoperite din fonduri naționale, ceea ce duce la împrumuturi pe piață cu o dobândă de 7%.
Câciu a menționat că țara are de încasat încă 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeană. El a atras atenția asupra întârzierilor în plățile europene, care pot afecta semnificativ buna derulare a proiectelor.
Termene și riscuri legate de finanțare
Fostul ministru a specifically menționat că termenul de validare pentru 840 milioane euro era 28 noiembrie, iar cel pentru încasare era 28 ianuarie. Aceste termene au trecut fără rezultat, fapt care, în opinia sa, poate duce la nevalidarea proiectelor în cadrul celui de-al patrulea pachet de plăți (CP4) de 2,3 miliarde euro, ceea ce ar putea întârzia până în mai 2026.
El a susținut că aceste întârziere pot crea riscuri financiare majore pentru România și că accesarea fondurilor europene rămâne un proces incert.
Reacției oficiale din partea Ministerului Fondurilor Europene
Dragoș Pîslaru, actualul ministru al Fondurilor Europene, a răspuns rapid acuzațiilor lui Câciu. El a afirmat că nu există risc de blocaj financiar pentru PNRR și că alocările pentru plățile europene sunt prioritare pentru Ministerul Finanțelor.
Pîslaru a explicat că cererea de plată nr. 4, depusă în decembrie, este în proces de verificare și aprobare cu Comisia Europeană și că finalizarea acestui proces este estimată pentru luna martie.
Controverse și apel la transparență
Adrian Câciu a solicitat ca datele privind conturile BNR pentru PNRR să fie făcute publice. El a acuzat autoritățile că, în loc să atragă fondurile europene, se bazează excesiv pe bani naționali.
Fostul ministru a subliniat că România se află “pe minus cu aproape 10 miliarde euro” în contextul gestionării fondurilor PNRR și a avertizat despre riscurile unei gestionări deficitare a fondurilor europene.
Aceste schimburi de replici reflectă dificultățile cu care se confruntă administrația în gestionarea fondurilor europene destinate programului PNRR și evidențiază necesitatea unor clarificări suplimentare pentru a asigura transparența și buna execuție a proiectelor.
Lasă un răspuns