Românii cred că Rusia va câștiga războiul cu Ucraina, potrivit unui sondaj INSOP, realizat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Conform datelor, 44,5% dintre respondenti anticipează o victorie a Rusiei, comparativ cu 26,1% în mai 2022 și 32,6% în noiembrie 2023. Majoritatea acestor respondenți atribuie războiul Rusiei, considerând-o principalul vinovat pentru conflict.
Percepțiile asupra direcției țării
În privința evoluției României, 22,2% dintre respondenți cred că țara merge într-o direcție bună. În timp ce această opinie a crescut de la 20% în noiembrie 2022, a fluctuat între 23,4% în noiembrie 2023 și 30,3% în octombrie 2024, scăzând înapoi la 24,1% în noiembrie 2025.
Aflat în opoziție cu această opinie, 73,1% consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită în România. Această pondere a fost de 74,8% în noiembrie 2022 și a scăzut la 68,6% în noiembrie 2023, dar a crescut ușor la 66,3% în noiembrie 2025.
<16>Principale griji ale românilor
Cele mai descrise îngrijorări ale populației includ corupția, menționată de 32,2% dintre respondenți. Costurile ridicate ale vieții sunt o preocupare pentru 23,6%, iar sănătatea proprie și a familiei pentru 13,4%. Sistemul de educație și lipsa locurilor de muncă completează lista, cu 11,7% și, respectiv, 9,8%.
<16>Opinia despre războiul din Ucraina și vinovăție
44,5% consideră că Rusia va câștiga războiul din Ucraina, în creștere față de 26,1% în mai 2022 și 32,6% în noiembrie 2023. 23,4% cred că Ucraina va ieși învingătoare, comparativ cu 50,3% în mai 2022 și 34,5% în noiembrie 2023. Restul de 32,2% au declarat că nu știu sau nu răspund.
Majoritatea românilor, 54,9%, cred că Rusia este principalul vinovat pentru izbucnirea războiului. O proporție mai mică, de 14,1%, indică Ucraina, în timp ce SUA și Uniunea Europeană sunt menționate de 7,7% și, respectiv, 9%. Alți răspunsuriază un procent de 3,5%, iar 10,8% nu răspund.
Ajutor pentru Ucraina și poziția României în NATO
Pentru susținerea Ucrainei, 31,5% dintre respondenți consideră că România ar trebui să ofere ajutor umanitar, 10,5% sprijin militar și 12,2% fonduri financiare. În schimb, 42,6% consideră că țara nu trebuie să sprijine Ucraiana în niciun fel, iar 3,3% nu știu sau nu răspund.
În privința implicării României în cazul unui atac asupra unui stat NATO, 40,9% consideră că țara ar trebui să își îndeplinească obligațiile militare, iar 27,4% cred că nu ar trebui să participe, dar ar putea sprijini cu ajutoare medicale și hrană. Alți 19,6% preferă o poziție de neutralitate, iar 5,5% doresc ieșirea din NATO. Nu răspund 6,5%.
Incapacitatea de apărare și sprijinul internațional
Delegați la sondaj, 66,6% dintre respondenți consideră că NATO ar avea o contribuție majoră în apărarea României, în timp ce 47,7% plasează în acest top Franța, 46,6% SUA și 44,6% Germania. Marea Britanie și-a înregistrat sprijinul în procent de 38,1%.
O pondere de 35,3% dintre români cred în capacitatea maximă a NATO de a interveni în caz de atac, procentaj similar cu cel din februarie 2022. În plus, 17,3% au foarte multă încredere în NATO pentru apărare, iar 31,3% cred că SUA ar proteja România în foarte mare măsură, în timp ce 29% sunt de părere că sprijinul ar fi foarte redus sau inexistant.
<16>Retragerea trupelor americane și securitatea națională
Majoritatea respondenților, 73,1%, au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa și implicit din România. Peste jumătate, 47,9%, consideră că această retragere ar afecta semnificativ siguranța țării, în timp ce 26,2% consideră că riscul ar fi mai mic, dar armata poate fi înlocuită de aliați europeni. Până la 19,9% cred că retragerea nu ar avea impact major.
Achizițiile de armament și încrederea în liderii internaționali
Aproximativ 48,6% dintre respondenți apreciază că achizițiile de armament avansat din SUA și Europa contribuie la întărirea armatei naționale. În același timp, 40,2% consideră că aceste achiziții servește mai mult interesele producătorilor de armament, față de 45% în februarie 2022.
În ceea ce privește încrederea în liderii mondiali, Donald Trump și Emanuel Macron sunt liderii cei mai de încredere, cu 33% și, respectiv, 26,3% declarând că au foarte multă sau destul de multă încredere în ei. Ursula von der Leyen, Volodimir Zelensky, Friederick Merz, Victor Orban și Vladimir Putin figurează în sondaj cu procente mai mici de încredere, cele mai scăzute fiind pentru liderul rus, cu 17,5%.
Percepția asupra pregătirii naționale
Românii consideră că sunt mai puțin pregătiți pentru un conflict, doar 3,6% afirmând că țara este foarte bine pregătită pentru un atac rus. În același timp, 74,4% susțin creșterea bugetului național pentru apărare și introducerea serviciului militar obligatoriu, cu 67,1% fiind de acord cu această măsură. O proporție similară, aproape de 80%, sprijină inițiativele de instruire în domeniul dronelor sau cursurilor de prim ajutor în școli.
Respectând datele, românii sunt majoritar în favoarea măsurilor de întărire a pregătirii militare și civilă în cadrul unor eventuale conflicte. În ceea ce privește doborârea dronelor rusești, 72,9% dintre respondenți susțin intervenția în cazul survolului teritoriului național de drone rusești, față de 19,9% care sunt contrarii.
Conform sondajului, principalele surse de informații rămân posturile TV, utilizate de 44,7%, fiind urmate de rețelele sociale și site-urile de știri online.
Lasă un răspuns