Vineri, 27 februarie, expiră perioada de interimat de 45 de zile a lui Adrian Bolojan la conducerea Ministerului Educației, fără ca până în prezent să fie numit un ministru titular pentru această instituție.
Stadiul numirii unui nou ministru
Bolojan și-a exprimat în mai multe rânduri intenția de a avea cât mai rapid un ministru al Educației. În luna ianuarie, el a afirmat pentru G4Media că ideal ar fi ca numirea să se realizeze la sfârșitul acelei luni. Ulterior, însă, a spus că ar fi mai bine ca alegerea să fie făcută înainte de aprobarea bugetului, pentru ca noul ministru să poată analiza direcțiile de finanțare.
Provocări și opoziție în selecție
Surse din sistem afirmă că acest post reprezintă o misiune extrem de dificilă și riscantă pentru orice numire. Noul ministru va trebui să implementeze politicile de austeritate impuse de Bolojan, inclusiv reducerea cu 10% a salariilor personalului universitar.
Liste de nominalizări au fost făcute, însă niciuna nu s-a concretizat. Pe lista scurtă se află rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, și consiliera de stat pe Educație, Luciana Antoci, fostă prefectă de Iași. Ultima candidatură vehiculată a fost cea a fostului ministru al Culturii din guvernul Dăncilă, Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie” din Alba Iulia.
Controverse legate de candidaturi
Daniel Breaz, fost interimar la Educație, a fost criticat pentru declarații considerate scandaloase, precum cea în care a afirmat că „Holocaustul a fost un moment neplăcut”. Alte comentarii ale sale, precum „pilele, rudele și amantele PSD-iștilor sunt și ei oameni”, au fost interpretate ca fiind nepotrivite.
Surse din minister subscriu că oricine ar fi numit la conducerea instituției se va confrunta cu multiple provocări, inclusiv proteste ale profesorilor, care solicită revenirea la situația anterioară măsurilor lui Daniel David. În plus, Bolojan intenționează reduceri importante ale salariilor, iar așteptările sunt ca noul ministru să fie o figură academică puternică, moral intact, și capabil de a naviga într-un mediu politic dificil.
Aspecte prioritare ale mandatului
Una dintre principalele probleme cu care va trebui să se confrunte noul ministru este combaterea analfabetismului funcțional, o problemă acută pentru România. Conform datelor, aproape jumătate dintre elevi (43%) ating un nivel funcțional al literației științifice, iar 24% au competențe tranzitorii, ușor de consolidat cu sprijin adecvat.
Din totalul elevilor, 32% se află la risc de a nu înțelege și de a nu putea folosi în mod corespunzător conceptele științifice de bază. Daniel David, fost ministru al Educației, a atras atenția că această problemă afectează funcționarea societății și nu este doar o chestiune educațională.
Riscul de declin științific al României
Daniel David a comentat cauza gravă a situației, subliniind că riscul este ca România să devină o societate în obscurantism sau chiar o colonie științifică. El a criticat neimplicarea în analiza aprofundată, precum extinderea evaluărilor PISA și la alte niveluri de învățământ, precum clasele I-XII, precum și adoptarea unui set de măsuri pentru dezvoltarea competențelor digitale în contextul Revoluției Industriale.
Ministerul Educației este vacant din 22 decembrie, când Daniel David și-a depus oficial demisia, după o amânare de 23 de zile.
Lasă un răspuns