Un proiect legislativ depus în decembrie 2025 în Parlamentul României riscă să priveze peste 5 milioane de deținători de acțiuni de la „Marea Cuponiadă” de proprietatea asupra cupoanelor primite în anii ’90, după ce amendamentul adoptat a schimbat statutul acestor drepturi în drepturi de creanță. Miza acestei modificări legislative este estimată la minimum 100 de milioane de euro, iar impactul nu a fost evaluat oficial până în prezent.
Modificare legislativă și implicații pentru deținători
Legea votată în decembrie 2025 prevede schimbarea statutului juridic al cupoanelor de acțiuni, transformând dreptul de proprietate în drept de creanță. În esență, această schimbare separă deținerile de acțiuni de posibilitatea de a exercita drepturi patrimoniale, precum ridicarea dividendelor sau vânzarea.
Unii dintre deținători au vândut anterior aceste acțiuni, însă un număr semnificativ de peste 5 milioane de persoane păstrează cupoanele, conform surselor, multe dintre ele fiind moștenite de către urmași sau având statut inactiv. Actual, cele cinci SIF-uri gestionate sunt Lion Capital (SIF1), Evergent Investments (SIF2), Transilvania Investments (SIF3), Longshield Investment Group (SIF4) și Infinity Capital (SIF5).
Contextul parlamentar și lipsa unor evaluări impact
Legea a fost adoptată în contextul în care Parlamentul nu avea informații precise despre numărul persoanelor afectate sau despre valoarea acțiunilor. Nici comisiile și nici instituțiile implicate nu au prezentat analize sau evaluări privind efectele sociale și economice ale modificării.
Procedura a fost rapidă, legea fiind aprobată fără o estimare clară a numărului de români vizați. Agenții implicați au recunoscut oficial că nu există date exacte despre câți dintre deținători au decedat sau dacă acțiunile au fost transferate către moștenitori.
Rolul amendamentului și implicarea politică
Deși amendamentul a fost depus oficial de președintele Comisiei de la Cameră, Costel Neculai Dunavă (PSD), conținutul a fost scris de Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAP). Amendamentul a fost introdus în cadrul unui proiect de lege inițiat pentru a îndeplini un jalon european legat de transparența serviciilor financiare prin sistemul ESAP.
Inițiativa a avut ca scop să faciliteze accesul publicului la informații despre servicii financiare și date privind sustenabilitatea companiilor, însă ulterior a fost folosită pentru a justifica modificări legislative majore fără o evaluare aprofundată a impactului asupra dețineților de acțiuni.
Relevanța și consecințele practice ale legii
Prin această lege, cele cinci SIF-uri și alte companii listate la bursă devin targetul principal, afectând potențial milioane de investitori mici și mari. Mulți români au păstrat aceste cupoane fără a le valorifica, în vreme ce alții au încercat să le vândă, însă fără rezultate consistente.
Impactul exact asupra pieței de capital și asupra portofoliilor individuale nu a fost încă estimat oficial, iar reprezentanții instituțiilor implicate nu pot preciza câți români vor fi afectați sau ce valoare exactă au aceste acțiuni.
În lipsa unei evaluări comprehensive, modificarea legislativă rămâne una controversată, ridicând întrebări despre protecția drepturilor de proprietate ale deținătorilor și despre transparența procesului decizional parlamentar.
Lasă un răspuns