România se pregătește să implementeze portofelul european pentru identitate digitală, care va deveni obligatoriu pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. Fiecare țară va fi responsabilă de dezvoltarea și implementarea propriei aplicații, cu scopul de a facilita accesul rapid la servicii publice și private, eliminând necesitatea documentelor fizice și a copierii actelor.
Caracteristici și beneficii ale portofelului digital
Portofelul european va permite cetățenilor controlul asupra datelor personale. Un avantaj major va fi posibilitatea de a decide ce categorii de informații pot fi partajate, în conformitate cu reglementările legale. De exemplu, un conducător auto va putea partaja permisul de conducere digital cu un polițist rutier printr-un cod QR, fiind stocat în portofelul digital cu aceeași valabilitate juridică ca documentul fizic.
Infrastructura și utilizarea aplicației
Până acum, peste 1,5 milioane de români au emis carte electronică de identitate. Noile cărți de identitate nu mai conțin domiciliul, ceea ce a generat în unele cazuri obligația de dovedire a locului de reședință cu acte fizice. Înrolarea în aplicație și autentificarea utilizatorului vor fi realizate prin această carte electronică, considerată o etapă intermediară către portofelul digital european.
Impactul deciziilor legislative și protecția datelor
Decizia de a nu include domiciliul pe noua carte electronică a fost bazată pe principiul GDPR al „data minimization”. Autoritățile urmăresc ca aceste măsuri să reducă cantitatea de date personale prelucrate și distribuite. În prezent, majoritatea serviciilor publice solicită încă acte fizice pentru dovedirea domiciliului, fapt confirmat și de reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne.
Stadiul actual și provocările administrative
Implementarea tehnologică întâmpină dificultăți din cauza unei infrastructuri administrative fragilă. Funcționarii publici, adesea blazați, nu acceptă întotdeauna tehnologia și solicită justificări fizice, cum ar fi formulare tip A4 pentru atestarea domiciliului. Experiența de 28 de ani în administrație relevă o rezistență culturală la schimbare și niveluri scăzute de conștientizare în privința protecției datelor.
Rezistența la digitalizare și educația cetățeanului
Autoritățile afirmă că nivelul de conștientizare în domeniul protecției datelor este slab. Oamenii preferă să creadă că statul sau companiile de telecomunicații vor proteja informațiile lor personale, însă tot mai mulți își expun datele pe rețele sociale și în mediul online. Experți atrag atenția asupra riscului de dezvăluire involuntară a informațiilor și subliniază necesitatea educației în domeniu.
Verificarea interoperabilității și exercițiul european
Între 17 și 18 martie, România a găzduit un exercițiu european de interoperabilitate pentru portofelul digital. La eveniment au participat 13 organizații din ecosistemul european al identității digitale, din sectorul tehnologic, de certificare și dezvoltare. În cadrul celor 44 de teste desfășurate, 36 s-au finalizat cu succes, demonstrând compatibilitatea soluțiilor din diferite state.
Participarea României și contribuția la standarde
Compania românească certSIGN a participat cu propriul mediu de test și a demonstrat compatibilitatea soluțiilor locale cu standardele europene. Adrian Floarea, directorul general al acestei companii, a afirmat că standardele devin reale doar după validarea în condiții reale, iar implicarea României contribuie la crearea unui spațiu digital sigur.
Perspectiva și planurile viitoare
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat în ianuarie că, până la finalul anului, portofelul european pentru identitate digitală va fi finalizat. În același timp, oficialii din Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului au declarat că România trebuie să implementeze până la sfârșitul anului 2026 cel puțin un instrument de tip e-wallet, pentru a acoperi cerințele proiectului european.
Concluzii și provocări
Deși tehnologia necesară pentru implementare este disponibilă, problemele sistemice din administrația publică încetinesc procesul. Întâmpină rezistență culturală, iar uneori, funcționarii nu acceptă chiar și documentele digitale, cerând acte fizice. Conștientizarea redusă a cetățenilor asupra protecției datelor și teama de digitalizare rămân obstacole în adoptarea pe scară largă a portofelului digital european.
Lasă un răspuns