Ministerul Apărării Naționale (MApN) a fost implicat, recent, în controverse legate de participarea sa la negocierile pentru Programul SAFE și contractul de achiziție a armamentului. Într-o declarație la Antena 3, ministrul Radu Miruță a afirmat că nu știe cine au fost participanții la grupul de lucru implicat în negocieri, inclusiv cei prezenți în fotografia din 12 noiembrie 2025, făcută la Palatul Victoria.
Declarații ale ministrului Radu Miruță
Radu Miruță a spus că nu își amintește numele tuturor persoanelor din grupul de negociere, precizând că nu cunoaște chiar toți reprezentanții ministerelor și oficialii implicați. El a menționat că în fotografia respectivă apar oficiali precum premierul interimar Ilie Bolojan, șeful Cancelariei Premierului, Mihai Jurca, și generalul Pleșa, de la Direcția Generală de Armament.
Ministrul a refuzat să confirmare că a fost prezent la negocieri sau că ar fi știut cine a negociat contractele pentru suma de 6 miliarde de euro, despre care s-a discutat în emisiune. În replică, realizatoarea TV a subliniat că ministrul a stat la masă cu negociatorii și a participat la discuții.
Negocieri și atribuții în cazul contractului cu Rheinmetall
Radu Miruță nu a oferit un răspuns clar la întrebarea despre cine a propus către CSAT suma de 5,6 miliarde de euro destinate companiei Rheinmetall. El a spus că documentele au fost trimise de la Cancelaria Prim-Ministrului și că deciziile au fost luate în cadrul grupului de lucru de la această cancelarie, urmând apoi procedura transmisiei către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Ministrul a adăugat că semnarea formală a fost responsabilitatea prim-ministrului Bolojan, dar nu a specificat cine a fost în spatele deciziei. Întrebat cine a negociat efectiv prețurile, Miruță a declarat că nu poate identifica o persoană anume, dar a accentuat că s-au comparat ofertele și s-a ales cea mai avantajoasă.
Procedura de decizie și responsabilități
Conform spuselor ministrului, procesul decizional pentru alocarea sumelor a fost în conformitate cu ordonanța 62/2026, care stipulează că pentru astfel de decizii o entitate a grupului de lucru de la Cancelaria Prim-Ministrului a fost responsabilă. Miruță a menționat că premierul Bolojan a transmis rezultatele grupului de lucru către CSAT și că deciziile finale au fost luate într-un cadru formal.
El a evitat să ofere un răspuns clar la întrebarea cine a făcut propunerea pentru suma investită. La solicitarea de a indica o persoană sau o instituție specifică care a negociat prețurile, ministrul a răspuns că nu are informații concrete.
Controverse și implicații
În emisiune, Cătălina Porumbel l-a întrebat dacă Mihai Jurca, șeful Cancelariei Premierului, a decis ca România să plătească 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall. Răspunsul ministrului a fost că această decizie a fost luată ca urmare a proceselor și semnăturilor în cadrul ordonanței 62/2026, nu de o singură persoană.
În același context, Miruță a afirmat că nu a avut cunoștință de cine a propus suma și a recomandat verificarea ofertelor pentru a compara prețurile și condițiile de achiziție. El a menționat că ministrul apărării a optat pentru cea mai avantajoasă ofertă dintre cele disponibile.
Aspecte conexe și reacții recente
Controversele legate de compania Rheinmetall, implicată în programul SAFE, au fost accentuate de informațiile privind activitatea sa recentă, inclusiv începutul producției de rachete de croazieră.
În același timp, NICUȘOR DAN a afirmat că programul SAFE se află în grafic și că investițiile vor continua și după 2030.
Prioritar, Polonia și România figurează printre țările care beneficiază cel mai mult de pe urma programului SAFE. România investește în industria germană și franceză, în timp ce Polonia alocă fonduri semnificative pentru industria sa națională.
Lasă un răspuns