O coaliție formată din 36 de țări și Uniunea Europeană a aprobat crearea unui tribunal special pentru a judeca liderii ruși, inclusiv pe Vladimir Putin, pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Decizia a fost luată vineri, 15 mai, la Chișinău, în cadrul reuniunii Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.
Decizia de înființare a tribunalului
Participanții au aprobat un Acord parțial extins, care include înființarea Comitetului director al Tribunalului pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. România a fost reprezentată de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
Rezoluția a fost semnată de 36 de state, printre care și Moldova, pole position în această inițiativă. În afara Europei, Australia și Costa Rica au semnat și ele pactul.
Participanți și susținători
Patru state membre ale Uniunii Europene, Bulgaria, Ungaria, Malta și Slovacia, nu și-au adăugat numele la rezoluție.
Uniunea Europeană a susținut înființarea tribunalului, în ciuda acestei absențe.
Context și justificare
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a menționat că actualitatea creării tribunalului a fost marcată de atacul criminal al Rusiei asupra Kievului, soldat cu 24 de victime, dintre care trei copii.
El a comparat inițiativa cu Tribunalul de la Nürnberg, subliniind că această structură are menirea de a restabili justiția în urma războiului.
Cine va fi judecat
Cercurile de decizie vizează nu doar liderul rus Vladimir Putin, ci și alți oficiali și generali de rang înalt, precum Șoigu, Gerașimov, Bortnikov, Zolotov, Medvedev, Patrușev și Lukașenko.
Ministrul a afirmat că „toți aceștia au primit biletul spre Haga”, și au fost descriși drept responsabili pentru planificarea și lansarea invaziei.
Obiective și perspective
Andrii Sybiha a spus că „punctul fără întoarcere a fost depășit”, iar tribunalul devine o realitate juridică. El a promis că membrii inițiali vor fi extinși în cercul statelor participante.
El a adăugat că tribunalul va avea un impact durabil asupra imaginarului istoric al liderilor implicați.
Reacții și declarații
Maia Sandu, președinta Moldovei și gazda summitului, a avertizat că sprijinul financiar nu este suficient pentru menținerea presiunii asupra Rusiei.
Ea a subliniat că este nevoie de tragere la răspundere pentru crimele de război și de persistenta presiune internațională.
Lacuna sistemului global de justiție
Inițiativa răspunde unei nevoi flagrante din sistemul juridic internațional.
Curtea Penală Internațională poate judeca crime de război individuale, dar nu poate judeca actul de declanșare a războiului de către Rusia, deoarece Moscova nu are statut la Roma al CPI.
Reacții și implicații
Ministrul Andrii Sybiha a precizat că această inițiativă are un impact nu doar juridic, ci și simbolic, lăsând o amprentă în istorie pentru liderii implicați.
El a afirmat că „acest tribunal va ajuta pe Vladimir Putin și pe alți oficiali să rămână în istorie ca criminali de război.”
Lasă un răspuns