Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat un proiect de reformă în sistemul de salarizare al bugetarilor, ce urmărește crearea unui sistem predictibil și echitabil, cu o valoare de referință de 4.100 de lei, și care implică o anvelopă suplimentară de 8 miliarde de lei, peste cheltuielile salariale curente estimate la circa 166 de miliarde de lei.
Valoarea de referință și impactul financiar
Valoarea de referință stabilită de Ministrul Pîslaru asigură suportul pentru majorările salariale prevăzute în noua grilă. Reprezintă un element central pentru predictibilitatea creșterilor salariale viitoare. În total, reforma are în vedere un fond suplimentar de aproximativ 8 miliarde de lei, destinat creșterilor salariale, în condițiile în care cheltuielile totale actuale ale statului pentru salarii sunt de circa 166 de miliarde de lei.
Beneficiarii majorărilor salariale
Peste jumătate dintre posturile din sectorul public vor beneficia de majorări. În detaliu, 56% din acestea vor avea creșteri de salarii, dintre care 21% depășesc 10%, 14% între 5 și 10%, iar 21% între 0 și 5%.
Menținerea salariilor actuale pentru salariați
Ministrul afirmă că veniturile deja plătite nu vor fi reduse dacă noua grilă indică salarii mai mici decât cele în plată. Diferențele vor fi compensate prin plăți individuale, bazate pe principiul „dreptului câștigat”.
Pîslaru subliniază că reforma nu vizează o creștere generalizată, ci o ajustare și echitate în sistemul de salarizare. El a explicat că, pentru viitor, creșterile salariale vor depinde de evoluția economică a țării.
Cele mai mari creșteri pentru cercetători și asistenți sociali
Reforma prevede majorări importante pentru anumite categorii: salariul de bază al cercetătorilor științifici va crește cu 45%, iar salariul brut cu 31%. Pentru asistenții sociali, majorarea salarială se va situa la 40% pentru salariul de bază și 22% pentru salariul brut.
Sistem de bonusare în funcție de performanță
Un alt aspect introdus este sistemul de bonusare, cu prime de performanță cuprinse între 10 și 20% din salariul de bază. Aceste bonusuri vor fi acordate unui număr limitat de angajați, diferențiate de actualele prime de excelență, considerate în prezent discreționare.
Corelarea creșterilor salariale cu economia
Creșterile salariale din sectorul public vor fi strâns legate de evoluția PIB-ului nominal și a productivității economice. Pîslaru a precizat că, dacă economia crește cu 6% în PIB, salariile nu vor putea crește mai mult decât această rată, iar dacă economia nu înregistrează o astfel de creștere, salariile nu vor depăși procentul de creștere economică.
Reducerea numărului de angajați pentru sustenabilitate
Reforma urmărește și reducerea personalului din sectorul public, estimat la circa 1,2 milioane de angajați. O scădere a numărului de angajați, pe fondul unei creșteri a productivității, ar permite majorarea salariilor cu o bază mai solidă.
Pîslaru a spus că o economie de resurse prin reducerea personalului ar facilita creșteri salariale mai ușor, atunci când performanța se îmbunătățește. În acest sens, reformă trebuie să stabilească o arhitectură salarială stabilă pentru viitor, fără modificări frecvente, precum a fost cazul cu actuala Lege 153.
Lasă un răspuns