România se pregătește pentru aprobare finală a cererii de plată patru din PNRR
Ministrul Interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că, în urma convenției din Consiliul Ecofin de vineri, 5 iunie, țara noastră ar urma să primească aprobare pentru cererea de plată patru din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pîslaru a precizat că, în prezent, România depășește 60% din gradul de absorbție a fondurilor PNRR.
Stadiul absorbției și procedura pentru următoarele cereri de plată
Ministrul a menționat că, în această perioadă, se finalizează pregătirile pentru cererile de plată cinci și șase, cărora le sunt în curs de optimizeare detaliile tehnice. După acordul cu Comisia Europeană asupra acestor aspecte, România intenționează să depună o nouă cerere structurat și autorizată în iulie.
Pîslaru a afirmat că, în timpul guvernării Bolojan, s-au deblocat și recuperat fonduri, inclusiv prin cererea de plată trei, care a fost complet curată. Conform acestuia, următoarea etapă ar trebui să aducă în țară circa 3 miliarde de euro, peste 60% din totalul fondurilor planificate.
Pierderea de fonduri din PNRR și evoluția situației financiare
În momentul de față, România a pierdut în total peste 7 miliarde de euro din fondurile PNRR, sumă care include o tranșă pierdută în urmă cu o lună de aproape jumătate de miliard de euro. În total, pierderile se ridică la 7,45 miliarde de euro.
La începutul lunii iunie, Pîslaru a anunțat că, din cererea de plată trei, s-au recuperat 350,7 milioane euro. În același timp, a fost pierdută o tranșă de 458,7 milioane euro, din cauza reformelor întârziate sau incomplete, precum și a celor făcute prost în anii precedenți.
Riscul penalizărilor financiare și stadiul obiectivelor PNRR
Potrivit unor declarații anterioare ale ministrului, România riscă penalizări de până la 15 miliarde de euro din cauza nerealizării anumitor obligații asumate în Plan. Suma rămasă de primit, estimată la aproximativ 13 miliarde de euro, se află în pericol din cauza nefinalizării a 38 de ținte și jaloane legate de reforme.
Din totalul țintelor, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ, iar 11 dintre acestea necesită adoptarea unor inițiative legislative, ce trebuie să treacă prin Parlament. În plus, 9 proiecte solicită acord politic pentru finalizare.
Până în prezent, România a depus patru cereri de plată, primind în total 10,72 miliarde de euro, echivalent cu 50,08% din fonduri. În plus, peste 60% din absorbție a fost deja realizată, conform datelor oficiale.
Reacții și declarații în contextul pierderilor financiare
Dragoș Pîslaru s-a declarat mândru de progresul realizat de Guvernul Bolojan în procesul de deblocare a fondurilor și consideră că cererea de plată patru este pregătită integral. În același timp, criticii remarcă că, în timpul guvernului, conducerea Agenției de Dezvoltare Regională (ADR), care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată, a fost schimbată.
Unele reacții, precum cea a lui Toni Neacșu, indică faptul că, în ciuda pierderilor și întârzierilor, importanța finalizării procesului de plată rămâne crucială, chiar și în condițiile în care o parte din fonduri au fost deja pierdute. Neacșu a remarcat că, în ciuda pierderii de 458,7 milioane euro, a fost evită reducerea și a altor sume, ceea ce a fost perceput ca o “victorie” parțială.
[Informație fotografică disponibilă: Mediafax]
Lasă un răspuns