Mai mulți eurodeputați români au abordat, într-o serie de intervenții în plenul Parlamentului European, problema recentelor incidente legate de dronele care ajung în spațiul aerian și maritim al României. Divergențele în exprimare au vizat atât necesitatea de măsuri concrete de protecție, cât și criticile privind comunicarea și reacția la aceste evenimente.
Eurodeputații români: protecție, finanțare europeană și securitate regională
Victor Negrescu, eurodeputat PSD, a prezentat o rezoluție menită să răspundă la riscurile generate de dronele recente. El a subliniat impactul direct asupra cetățenilor și infrastructurii critice, menționând exploziile care au trezit familiile din România și comunitățile de la granița cu UE, precum și un copil rănit în Galați după o lovitură a unei drone. Negrescu a declarat că incidentele nu mai pot fi considerate izolate și constituie o amenințare pentru întreg spațiul european, în special pentru regiunea Mării Negre.
El a cerut introducerea unui sistem european comun de monitorizare și avertizare în timp real, precum și consolidarea capacităților de apărare aeriană și anti-dronă pentru flancul estic. Finanțarea infrastructurii critice și mecanisme pentru sprijin rapid a comunităților afectate sunt, de asemenea, prevăzute printre măsuri. Negrescu a afirmat că fiecărui cetățean european trebuie să i se asigure sentimentul de siguranță în propria locuință.
USR și poziția dură față de Rusia
Dan Barna, eurodeputat USR, a insistat ca rezoluția să conțină o referire explicită la Rusia ca fiind agresorul principal. El a atras atenția asupra faptului că Rusia a readus războiul la frontierele Europei și a calificat această amenințare ca fiind cea mai gravă pentru securitatea comună. Barna a solicitat includerea în viitorul cadru financiar multianual a fondurilor dedicate sistemelor antidrone pentru țările expuse, precum și consolidarea immediate a flancului estic și a securității de la Marea Neagră.
De asemenea, eurodeputatul a subliniat necesitatea unei cooperări mai strânse cu Ucraina și Republica Moldova, considerând aceste state ca fiind esențiale pentru securitatea europeană. În opinia sa, trebuie integrată urgent expertiza Ucrainei în sistemele europene de apărare.
AUR critică întârzierea și riscurile dinspre Ucraina
Eurodeputata AUR, Georgiana Teodorescu, a adus în discuție incidentul din Portul Constanța, unde o dronă maritimă ucraineană a explodat după ce a fost pierdut controlul asupra sa, din cauza unor atacuri rusești. Ea a criticat reacția tardivă a autorităților ucrainene și a făcut apel la seriozitate și respect din partea Kievului față de ajutorul primit de România.
Teodorescu a exprimat preocuparea față de riscurile generare de dronele care vin dinspre Ucraina, accentuând pericolul pe care îl reprezintă pentru securitatea națională. Ea a cerut ca rezoluția să țină cont și de riscurile potențiale provenite din zonele de conflict apropiate de granițele României.
Punctul de vedere al UE: acțiuni și bugete pentru descurajare
Kaja Kallas, înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, a evidențiat că discuția trebuie să fie urmată de acțiuni concrete și alocări bugetare. Ea a spus că amenințarea rusă reprezintă o realitate cotidiană pentru statele din regiune și a subliniat importanța instalării unor mecanisme de protecție și consolidare a apărării europene.
Kallas a menționat că Uniunea Europeană a condamnat oficial încălcarea spațiului aerian european de către Rusia, după incidentul de la Galați, și a anunțat intenția de a accelera eforturile de protecție prin inițiative precum Eastern Flank Watch.
Inițiative europene pentru apărarea împotriva drone
Rezoluția prezentată vine pe fondul unor programe europene deja în desfășurare. În februarie 2026, Comisia Europeană a introdus Planul de acțiune pentru securitatea dronelor, care vizează creșterea capacităților de detectare și reacție, coordonarea statelor membre și consolidarea pregătirii în domeniul apărării.
Documentul european leagă această strategie de Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și de programul Eastern Flank Watch, ambele fiind parte a planurilor de consolidare a securității până în 2030. În plus, UE propune un hub de securitate maritimă pentru regiunea Mării Negre, ca sistem de avertizare timpurie pentru infrastructura critică maritimă și cablurile submarine.
Rezoluția și inițiativele de securitate vin ca răspuns la creșterea riscurilor în zona Mării Negre, pe fondul evoluțiilor geopolitice regionale.
Lasă un răspuns