România trebuie să adopte euro pentru a-și consolida stabilitatea economică și pentru a evita derapaje financiare, consideră lideri din mediul de afaceri și economici. Această măsură este văzută ca un proiect de țară indispensabil, mai ales în contextul turbulențelor globale și regionale din ultimii ani.

Reziliența în fața cerințelor europene și internaționale

Specialiști și reprezentanți ai mediului de afaceri pun accentul pe importanța aderării la zona euro. Florin Jianu, președintele IMM România, afirmă că un proiect național solid poate fi construit în jurul aderării la euro, care ar ajuta țara să rămână pe drumul ascendent. Jianu subliniază necesitatea unui pact național pentru definirea unei direcții clare pentru economia românească.

Avantajele instituționale ale intrării în euro

Dragoș Cabat, CFA și partener la Cabat&PAH Investments, consideră că aderarea la zona euro ar consolida guvernanța și ar preveni derapajele financiare. El evidențiază că, în ultimii ani, aderarea la NATO, UE și OCDE au adus beneficii financiare și de guvernanță, iar zona euro ar fi un pas firesc pentru evitarea unor potențiale greșeli.

Potrivit lui Cabat, apartenența la euro ar crea un spațiu de manevră mai restrâns, dar mai sigur, reducând riscul de politici fiscale nesustenabile. El consideră integrarea în euro ca fiind o condiție esențială pentru a contracara corupția și pentru a atrage mai multe investiții, inclusiv infrastructură și autostrăzi.

Impactul aderării asupra corupției și guvernanței

Citat de Cabat, statutul în zona euro ar avea un efect pozitiv și în combaterea corupției, deoarece aderarea la un grup de țări cu reguli stricte limitează posibilitatea de a face politici fiscale populiste. El afirmă că, fără fondurile din PNRR, România ar fi fost în recesiune de acum trei ani, iar suportul european a fost crucial pentru creștere.

Consilierul BNR, Eugen Rădulescu, susține că aderarea la euro ar limita riscul de exacerbări ale inflației și ar disciplina politicile fiscale. El amintește că, în 2006, România avea o datorie publică de 11-12% din PIB, iar în prezent nivelul este de aproximativ 60%, fiind nevoie de o gestionar stricte a cheltuielilor.

Curbarea deficitelor și respectarea criteriilor Maastricht

Actualele date arată o diferență considerabilă față de condițiile pentru aderarea la euro. În perioada 2015-2016, România îndeplinea toate criteriile tehnice: deficitul bugetar era sub 3%, inflația era în limite, iar datoria publică era moderată. În prezent, însă, inflația depășește cu două ori pragul admis, fiind aproape 11%.

Deficitul bugetar prognozat pentru finalul anului se va situa în jurul a 6%, aproape dublu față de limita de 3%. Dobânzile sunt cele mai mari din UE, iar costurile de împrumut sunt triplu față de media din zona euro. Nivelul datoriei publice astfel s-a apropiat de 65% din PIB, depășind limita maximă de 60% convenită de criteriile Maastricht.

Riscurile legate de ponderile politice și gestionarea fiscală

Experții subliniază că politica fiscală precară și risipa bugetară din ultimii ani au întrerupt procesul de convergență. Politicienii au preferat consumul excesiv, în detrimentul sustenabilității, iar nivelul datoriei publice a crescut semnificativ.

Rădulescu punctează faptul că, în anul 2006, datoria era de 11-12% din PIB, iar acum a ajuns aproape de 60%. El adaugă că deficitul bugetar a fost menținut peste limita de 3% în ultimii ani, iar cheltuielile cu dobânzile au depășit cele pentru Educație, ceea ce vulnerabilizează finanțele publice și împiedică îndeplinirea criteriilor euro.

< رب>Rezultatele actuale indică faptul că România nu mai îndeplinește criteriile tehnice pentru aderarea la euro, acestea fiind compromise de politici fiscale nechibzuite.