Tribunalul București a dispus, ieri, suspendarea provizorie a efectelor hotărârilor Consiliului Național al PNL din 19 iunie, act care organiza Congresul Extraordinar și reconfirmarea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte. Decizia a fost luată în contextul conflictelor interne din PNL, iar măsura a fost aplicată în urma unui demers judiciar împotriva deciziilor adoptate de conducerea partidului.

Reacțiile instanțelor și ale CSM

Tribunalul București a determinat și respingerea acuzațiilor PNL, conform cărora “bătăliile politice s-au mutat în justiție”. În comunicatul oficial, instanța a subliniat că măsura de desemnare a unor judecători specializați pentru cauzele referitoare la partide politice are caracter managerial și este prevăzută de lege pentru eficientizarea activității, fiind complet legală.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat, calificând declarațiile politice de atac asupra justiției drept „fără precedent”. În comunicat, CSM a reafirmat independența instanțelor, subliniind că hotărârile judecătorești pot fi contestate doar prin căile legale de atac și că încercarea de a influența deciziile justiției prin declarații publice reprezintă o gravă încălcare a principiilor statului de drept.

Contestații și conflicte interne în PNL

Secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, a condamnat reacțiile împotriva hotărârilor judecătorești, calificându-le ca un atac la adresa autonomiei partidului și a principiilor democratice. El a anunțat că partidul va folosi toate căile legale pentru a proteja deciziile și voturile membrilor, afirmând că manevrele împotriva conducerii de la congres sunt o încercare de înlăturare a lui Ilie Bolojan de pe poziția de președinte.

Sighiartău a menționat și că Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile PNL referitoare la votul pentru învestirea guvernului Veștea și excluderea membrilor care contestau poziția lui Bolojan, considerând că aceste contestații au fost soluționate în mod ilegal, într-un termen de doar două ore, fără citarea părților și fără posibilitatea de a se apăra.

Pe fondul disputelor interne, liderii liberali acuză o tentativă de schimbare a conducerii prin intermediul justiției, ceea ce, potrivit lor, încalcă principiile democratiei interne și autonomia partidului. Schimbările judiciare, însă, atrag și reacții ferme din partea CSM și a instanței supreme.

Reacția social-democraților și afirmații politice

Lideri și reprezentanți ai PNL au criticat vehement deciziile judecătorești ale Tribunalului București, susținând că acestea afectează grav autonomia partidelor și regulile democratice. Sighiartău a acuzat că anumite forțe politice, inclusiv PSD și AUR, ar fi colaborat pentru a destabiliza conducerea liberală și a tergiversa procesul de organizare a congresului. El a afirmat că acțiunile lor vizează, de fapt, înlăturarea lui Bolojan din poziția de președinte și, ulterior, posibilitatea de a-l depune pe el din fruntea PNL.

PNL a reamintit și despre hotărârile judecătorești din Ilfov referitoare la vot și excluderi, menționând că deciziile au fost adoptate de organisme internaționale de justiție și că contestațiile au fost soluționate în mod necorespunzător, fără respectarea dreptului la apărare.

Reacții ale instituțiilor judiciare și ale CSM

Tribunalul București a emis un comunicat în care respinge acuzațiile PNL privind „mutarea conflictelor politice în justiție”, subliniind că desemnarea judecătorilor specializați are ca scop unificarea practicii judiciare și eficientizarea proceselor, fiind o măsură legală și necesară.

CSM a denunțat discursul public agresiv și „fără precedent” inițiat de reprezentanții PNL, reafirmând independența și autonomia justiției în fața tentațiilor de influență politică. Reprezentanții forului judiciar au subliniat că hotărârile judecătorești trebuie atacate exclusiv prin căi legale și că mesaje de presiune asupra instanțelor reprezintă o încălcare gravă a statului de drept.

Implicații și problematici în alte zone ale justiției

Mai mulți lideri din USR, cu probleme concrete în justiție, și-au manifestat opoziția față de deciziile instanțelor. Cătălin Drulă a criticat dosarul privind achiziția de vaccinuri susținând că este „cel mai mare malpraxis judiciar” pe care l-a văzut, susținând că servește drept atac politic la opoziție și implicând acuzații de „intenții antivacciniste” ale unor procurori.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății și actualmente consilier onorific al lui Nicușor Dan, a fost pus sub urmărire penală pentru abuz în serviciu și complicitate, în contextul dosarului legat de achiziția de vaccinuri din 2021, cu un prejudiciu reținut de 1 miliard de euro.

Nici Clotilde Armand, fost primar de sector 1 și senator USR, nu a evitat problemele judiciare. Ea a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul prin care cerea anularea raportului ANI, care o declarase incompatibilă. Armand anunțase că va contesta decizia la instanțele europene, dar decizia definitivă rămâne de natura acesteia.

Tribunalul București și CSM au reiterat, în comun, că independența justiției și respectarea hotărârilor instanțelor sunt garanții fundamentale ale statului de drept și că declarațiile politice volatile nu pot justifica influențarea deciziilor judecătorești.