Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că Grecia nu urmărește să declanșeze un război cu Turcia, însă a accentuat că guvernul de la Atena și-a intensificat eforturile de modernizare a forțelor armate, în contextul tensiunilor legate de dispute maritime. În același timp, canalele diplomatice sunt menținute deschise, pentru a permite gestionarea crizei.

Declarații privind posibilitatea războiului

Premierul Mitsotakis a afirmat cu fermitate: „Sub nicio circumstanță nu căutăm războiul.” El a adăugat că Atena se concentrează pe stabilitatea regională și pe consolidarea capacităților de descurajare pentru a proteja suveranitatea Greciei. Liderul grec a specificat că măsurile de întărire a armatei nu indică o intenție de conflict, ci vor să prevenască orice eventuale tentative de agresiune.

Gestionarea relațiilor cu Turcia

Premierul a subliniat necesitatea menținerii canalelor de comunicare deschise pentru a putea dezamorsa eventuale conflicte. El a afirmat că criza poate fi gestionată și clarificată în fazele inițiale, dacă se folosește oportunitatea dialogului. Mitsotakis a adăugat că, în ciuda diferențelor de natură geografică și geopolitică, Grecia are obligația să conviețuiască pașnic cu Turcia și că sunt dispus să negocieze din poziție de forță pentru a apăra interesele țării.

Relațiile externe și dezvoltarea armatei

Premierul grec a menționat că țara nu are nevoie de aprobarea altcuiva pentru a-și dezvolta și moderniza armata. În ciuda tensiunilor bilaterale, Grecia a încheiat pacte solide în ultimii ani cu Statele Unite, Egipt, țările din Golf, Palestina și Israel, consolidându-și astfel poziția diplomatică și militară în regiune.

Contextul tensiunilor legate de doctrinele expansioniste turcești

Tensiunile s-au intensificat după proiectul de lege turc „Patria Albastră”, act normativ încă ne-depus în Parlament, care a fost interpretat în Occident ca un act expansionist și iredentist. Această doctrină include revendicări asupra platoului continental, apelor teritoriale și zonei economice exclusive de-a lungul Mării Negre, Mării Egee și Mării Mediterane.

Recent, această doctrină respinge Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării și a fost catalogată de un institut german de securitate internațională drept o formulă „neo-otomană” sau „neo-imperială”. Ea justifică pretenții teritoriale asupra unor zone cu importanță strategică și resurse naturale considerabile.

Ministrul turc al apărării și președintele Recep Erdogan au exprimat intenția de a-și reafirma pretențiile asupra acestor zone, în condițiile unei retorici agresive legate de revendicările din doctrinele expansioniste. În răspuns, Grecia își reafirmă angajamentul pentru întărirea capacităților militare și pentru dialog diplomatic în gestionarea tensiunilor.