Un bărbat din județul Constanța, care a descoperit un tezaur compus din 610 monede romane și cinci unelte din fier, afirmă că până în prezent nu a primit recompensele prevăzute de lege. După mai bine de trei ani de la descoperire, acesta a recurs la acțiune în instanță pentru a obține evaluarea bunurilor și despăgubiri.

Descoperirea și predarea tezaurului

Pe 20 ianuarie 2023, Ionuț Chicheluș a găsit, pe un islaz din satul Ciobănița, comuna Mereni, un vas ceramic în care se aflau cele 610 monede romane din bronz și cele cinci unelte din fier.

Imediat după descoperire, bunurile au fost predat autorităților, iar câteva zile mai târziu au fost inventariate la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Conform Legii 182/2000, autoritățile erau obligate să evalueze bunurile în 18 luni și să acordze recompensa în această perioadă.

Întârzierea evaluării și procesul juridic

Termenul legal a expirat fără ca bunurile să fie evaluate sau descoperitorul să primească recompensele. Ionuț Chicheluș susține că nu a primit niciun răspuns de la autorități în privința evaluării sau a plății.

Bunurile au fost transferate de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța la Muzeul de Arheologie „Callatis” din Mangalia, pentru că Muzeul din Constanța nu a realizat formal evaluarea.

Nemulțumit, descoperitorul a acționat în instanță Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum și Consiliul Județean Constanța.

În mai 2026, instanța a obligat Direcția Județeană pentru Cultură Constanța să efectueze evaluarea tezaurului. Hotărârea nu este definitivă.

Reacția descoperitorului

Ionuț Chicheluș afirmă că nu este doar vorba despre întârzierea plății, ci și despre lipsa oricărei comunicări din partea autorităților timp de peste trei ani.

„Au trecut atâția ani și n-au avut măcar bunăvoința să mă cheme, să-mi spună ceva. Nu înțeleg de ce a trebuit să ajungem la judecată, să stăm să ne certăm prin tribunale și abia apoi să se miște lucrurile. Mi-am pierdut orice speranță. Eu am vrut doar să fac un lucru bun, să fiu un exemplu pentru alți oameni care vor descoperi obiecte de acest gen. În loc de asta, m-au marginalizat. Nu trebuia să ajungem aici, cu procese și instanțe. Dacă cei de la muzeu m-ar fi chemat și ne-am fi dialogat, n-aș fi cerut nimic în schimb, doar să fiu tratat cu respect. Modul în care s-au comportat cu mine, în special fostul director Aurel Mototolea, m-a durut și m-a făcut să merg în instanță.”