Felul în care populația de urși bruni din regiunea Macedoniei de Vest, Grecia, a crescut în ultimele decenii generează tot mai multe îngrijorări în rândul localnicilor. Conform unui recensământ realizat în 2025, autoritățile grecești au contabilizat aproximativ 900 de urși, aproape dublu față de numărul înregistrat în studiul precedent din 2019. Această tendință s-a manifestat în contextul unor politici de protecție a speciei și restricții de vânătoare, care au favorizat recolonizarea habitatelor naturale ale animalelor.

Creșterea populației și impactul asupra comunităților locale

Populația de urși din zonă a crescut în condițiile în care specia a beneficiat de protecție strictă în ultimele decenii. Fermierii din regiune se plâng de pagubele semnificative produse culturilor agricole și de incursiunile în zonele locuite, cu urși bruni care se aventurează pe terenurile lor. Un exemplu este un bărbat de circa 60 de ani din Kleisoura, care a declarat: „Urșii ne înconjoară! Intră în curțile noastre, provoacă pagube, mănâncă fructele din pomi.”

Ultimele zile au fost marcate de incidente directe cu urși. Într-o situație recentă, un urs a fost observat rătăcind prin piața unui sat local, la căderea nopții. Un alt incident a dus la rănirea ușoară a unui localnic, fără ca acesta să fie grav afectat. Astfel de cazuri contribuie la temerile locuitorilor, care se tem pentru siguranța lor și a familiilor.

Reacții din partea comunității și organizațiilor pentru protecția animalelor

Discuțiile despre prezența urșilor pe teritoriul locuit au degenerat în dezbateri aprinse pe social media. Pagina de Facebook „Nu trăiţi cu urşii” are peste 2.000 de membri, iar unii dintre aceștia afirmă clar că urșii reprezintă un pericol. Dimitris Mitsopoulos, unul dintre administratorii paginii, susține că urșii au fost fotografiați în fața școlilor, inclusiv în preajma copiilor, ceea ce accentuează temerile comunității. El afirmă categoric că „urșii nu au ce căuta aici. Sunt animale sălbatice!”

Punctul de vedere al ONG-urilor pentru protecția animalelor subliniază că, prin măsuri preventive și informare, numărul de urși care se apropie de zonele umane poate fi redus semnificativ. Iason Bantios, purtător de cuvânt al organizației Callisto, afirmă că „prin informații adecvate și măsuri preventive”, situația animalelor poate fi gestionată eficient, evitând necesitatea uciderii urșilor.

Factori care favorizează recolonizarea habitatelor și riscurile pentru echilibrul natural

Potrivit specialiștilor, urșii se reintroduc gradual în zonele din care au dispărut în secolul al XX-lea. În același timp, schimbările de utilizare a terenurilor, urbanizarea și abandonarea unor practici agricole tradiționale au redus resursele alimentare naturale pentru aceștia. Prezența umană în zonele rurale a crescut, fapt ce le oferă urșilor oportunitatea de a găsi hrană mai ușor în apropierea habitatelor umane.

Alexandros Karamanlidis, directorul sanctuarului Arcturos, afirmă că „Grecia a reușit să restabilească populațiile de animale sălbatice datorită politicilor de conservare”. Acesta menționează că sanctuarul găzduiește 20 de urși care anterior erau în captivitate, în grădini zoologice sau circ. El avertizează însă că „mai multe generații de urși s-au obișnuit să găsească hrană în zonele locuite, iar dacă nu se iau măsuri, situația se poate agrava.”

Recolonizarea urșilor în regiune devine astfel o problemă ce trebuie gestionată pentru a evita conflicte între oameni și animale, fiind nevoie de măsuri eficiente în timp util.