**România și Parteneriatul cu SUA: un vechi motor pentru securitate și economie**

Rareș Bogdan a subliniat, într-o postare pe rețelele sociale, importanța semnării Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii din 11 iulie 1997. El afirmă că lipsa acestui pact ar fi relatat România într-un context geopolitic mai vulnerabil, cu implicații semnificative asupra securității și economiei.

Rolul Parteneriatului Strategic în aderarea la NATO

Bogdan susține că relația specială cu SUA a fost factorul determinant pentru integrarea în NATO. El evită să speculeze, dar afirmă că, fără garanțiile de securitate americane și prezența militară la Mihail Kogălniceanu și Deveselu, România s-ar fi aflat într-o zonă vulnerabilă la presiunile Moscovei, similare cu situațiile Georgiei și Republicii Moldova.

Costurile unui statut de neutralitate

Potrivit declarației, fără sprijinul SUA, România ar fi fost nevoită să aloce proporții mari din PIB pentru apărare, riscând să sufocă alte sectoare economice. Alternativa ar fi fost acceptarea unui statut de neutralitate, o variantă despre care nu sunt oferite detalii concrete, dar care ar fi impactat economia țării.

Impactul relației cu SUA asupra economiei nationale

Rareș Bogdan afirmă că în urma relației de parteneriat, investițiile în tehnologie, energie și industrie au fost semnificative. El precizează că lipsa acestora ar fi crescut considerabil dobânzile și riscul de țară. În prezent, el critică un premier dominat de propriile ambiții, care ignoră necesitățile economice ale României, lăsând impresia unei guvernări populiste și manipulatoare.

Proiecte strategice și influența externă

Printre proiectele majore menționate se numără exploatarea gazelor din Marea Neagră și dezvoltarea reactoarelor nucleare, care, în opinia sa, au fost posibile datorită statutului de partener aliat, și nu ar fi avut aceeași șansă dacă alianța cu SUA nu ar fi existat.

Integrarea în Uniunea Europeană

De asemenea, Bogdan remarcă faptul că apartenența României la UE a fost, în parte, posibilă datorită relației cu Washington, afirmând că fără această aliantă, statul român s-ar fi aflat în postura de a nu avea influență pe scena europeană. El subliniază că asocierea cu UE i-a permis Bucureștiului să-și impună interesele și să devină parte activă în negocieri strategice.

Presiuni externe și interese ascunse

Potrivit declarațiilor, există presiuni ale Departamentului de Stat pentru implementarea reformelor în justiție și combaterea corupției, considerate de Bogdan esențiale pentru menținerea unui parteneriat durabil și de încredere. Fără aceste presiuni, consideră el, politica românească ar fi fost mai vulnerabilă și mai influențată de oligarhi, spre exemplu, după modelul ucrainean.

Riscul de decuplare și interese obscure

Rareș Bogdan afirmă că nu se află în poziția de a alege între SUA și UE, dar denunță existența unor interese care urmăresc, în mod evident, decuplarea României de aceste alianțe. El sugerează că anumite forțe au un interes ascuns în această direcție.

Postarea exprimă clar rolul crucial al relației cu SUA, atât pentru securitatea națională, cât și pentru economia României.