Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, anunță finalizarea procesului de elaborare a proiectului noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Anunțul a fost făcut în cadrul unei discuții cu reprezentanții mai multor instituții din sistemul judiciar și social. După finalizarea consultărilor, proiectul va fi trimis în Parlament pentru dezbatere și adoptare.

Discuții interinstituționale pentru reformarea salarizării

În cadrul unui dialog tehnic, ministrul Muncii a avut întâlniri cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, Oficiului Național al Registrului Comerțului, Institutului Național de Expertize Criminalistice și Direcției Naționale de Probațiune. Întâlnirile vizează definitivarea soluțiilor legislative pentru noua lege.

Contextul legislativ și planurile de finalizare

Proiectul de lege se află în ultimă fază de elaborare și urmează să fie transmis în Parlament, fiind parte a angajamentelor asumate prin PNRR. Ministrul Pîslaru a precizat că procesul va continua în Parlament, întrucât inițierea proiectului depinde de atribuțiile curente ale Guvernului.

Obiectivele și principiile reformei salarizării

Reforma vizează construirea unui cadru de salarizare echitabil, sustenabil și responsabi la responsabilitățile fiecărui domeniu. Scopul este de a reașeza sistemul de salarizare din sectorul public pe criterii corecte, urmând să răspundă atât angajamentelor din PNRR, cât și responsabilităților specifice fiecărei instituții.

Controverse și critici privind actuala lege

Fostul ministru al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a criticat actuala lege a salarizării și estimat că statul român va pierde anual dublu față de câștigurile din PNRR dacă legea va fi adoptată în forma actuală. Ea a precizat că impactul prognozat pe legea în vigoare este de 166 de miliarde de lei, iar impactul în cazul adoptării în forma actuală s-ar ridica la 174 miliarde de lei, reprezentând o cheltuială suplimentară anuală de cel puțin 8 miliarde de lei.

Vasilescu a declarat totodată că prevederile legii 153/2017, elaborată de ea în trecut, sunt cele puse sub semnul întrebării de criticile actuale și că impactul financiar al noii legislații va trebui analizat atent.