În 2024, forța de muncă din România era de 8,3 milioane de persoane, dintre care 7,85 milioane erau ocupate și 451.000 șomeri.
În 2024, rata ocupării forței de muncă (15-64 ani) a crescut cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent, atingând 63,8%. În continuare, rata ocupării a fost mai mare la bărbați (72,0%) decât la femei (55,3%). În mediul urban, rata ocupării (69,8%) a fost mai mare decât în mediul rural (57,0%).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 19,2%, iar cea a persoanelor în vârstă (55-64 ani) de 53,4%.
Absolvenții universitari au prezentat cea mai înaltă rată de ocupare (90,0%), urmati de cei cu studii medii (66,5%) si cei cu studii inferioare (36,9%).
Salariații au reprezentat cea mai mare parte a forței de muncă ocupate (85,3%), în creștere cu 104,8 mii de persoane față de anul anterior. Lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați au constituit 13,3% din forța de muncă ocupată.
Sectorul privat a absorbit 82,8% din forța de muncă ocupată, sectorul public 16,6%, iar cel mixt doar 0,6%.
Specialiștii și lucrătorii din domeniul serviciilor au avut cele mai mari ponderi în forța de muncă activă (17,9% fiecare), urmati de muncitorii calificati si asimilati (17,3%).
Din totalul persoanelor ocupate, 11,3% lucrau în sectorul agricol, 32,6% în industrie și construcții și 56,1% în servicii. În activitățile neagricole lucrau 6968,7 mii de persoane, industria prelucrătoare, comerțul și construcțiile având ponderi semnificative (21,2%, 19,8% și respectiv 12,1%).
În 2024, 252,0 mii de persoane (3,2%) au lucrat cu program parțial, majoritatea în sectorul agricol (75,3%).
Durata medie efectivă a săptămânii de lucru principale a fost de 38,7 ore, 44,2 mii de persoane desfășurând și activități secundare, cu o durată medie de 10,8 ore pe săptămână.
Rata șomajului a fost de 5,4%, mai mică cu 0,2 puncte procentuale față de anul precedent.
Pe sexe, diferența a fost de 0,7 puncte procentuale (5,7% la bărbați și 5,0% la femei), iar pe medii de rezidență, de 5,4 puncte procentuale (8,5% în mediul rural și 3,1% în cel urban).
Rata șomajului a fost cea mai mare la tineri (15-24 ani), atingând 23,9%. Șomajul a afectat mai mult persoanele cu studii scăzute sau medii (15,2% și respectiv 4,4%), rata șomajului fiind doar de 1,9% în cazul persoanelor cu studii superioare.
Rata şomajului de lungă durată (un an sau mai mult) a fost de 1,8%, iar incidenţa sa în rândul şomerilor a fost de 33,4%. Pentru tinerii (15-24 ani), rata șomajului de lungă durată (șase luni sau mai mult) a fost de 10,0%, iar incidența de 41,9%.
Lasă un răspuns