Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, afirmăcă Societatea de Transport București (STB) se află în insolvență nedeclarată din anul 2020, având o datorie totală de aproximativ 1,72 miliarde de lei în anul 2025. El consideră că problemele financiare ale companiei au culminat cu neplata TVA-ului, impozitului pe venit și contribuțiilor sociale către ANAF, reținute pentru angajați.

Datoria și problemele financiare ale STB

Conform cifrelor prezentate de edil, aproape 1,49 miliarde de lei din datorii reprezintă obligații către ANAF, iar peste 400 de milioane de lei sunt penalități neplătite. Această situație a permis menținerea artificială în funcțiune a companiei prin subvenții din bugetul Primăriei Capitalei fără a soluționa problemele structurale.

Primarul acuză că deciziile financiare iresponsabile ale fostelor conduceri au contribuit la acest dezastru economic. În paralel, directorul general al STB, Andrei Dinculescu-Bighea, a declarat că societatea datorează 1,427 miliarde de lei către ANAF și 223,4 milioane de lei către furnizori, totalizând peste 1,65 miliarde de lei datorii.

Pentru a face față situației, conducerea companiei a anunțat măsuri de reorganizare, digitalizare și reducere a risipelor, însă există riscul ca penalitățile să depășească un miliard de lei.

Cum s-au acumulat penalitățile și litigiile

Un conflict major îl reprezintă litigiul dintre STB și Electroputere VFU Pașcani, legat de achiziția a 40 de tramvaie. Licitația pentru acest contract a fost lansată în 2019, iar câștigătoare a fost desemnată asocierea condusă de VFU Pașcani în vara anului 2020.

Contractul, cu valoarea inițială de circa 305 milioane de lei, nu a fost semnat, iar ulterior STB a încercat să anuleze licitația. În acest proces, s-au acumulat penalități de 0,1% pe zi, apoi majorate la 0,5% pe zi, ceea ce înseamnă circa 1,5 milioane de lei penalitate pentru fiecare zi de întârziere.

Potrivit estimărilor, penalitățile totale din cele două dosare s-ar putea ridica la peste 1,02 miliarde de lei, adică de trei ori suma inițială a contractului. Cea mai mare parte, aproximativ 905 milioane de lei, provine din penalitatea de 0,5% aplicată între decembrie 2024 și iulie 2026. Unele dintre aceste sume deja sunt executorii, altele pot deveni în curând.

Acuzații la adresa TPBI

Primarul Ciprian Ciucu acuză și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI) de decizii politice și de aprobarea unor cheltuieli fără bază în rapoarte de audit.

El susține că aceste rapoarte includ cheltuieli care nu sunt direct legate de serviciile de transport, ceea ce ar fi dus la creșterea costurilor pentru transportul public din județul Ilfov. Cheltuielile suportate de București pentru transportul în Ilfov sunt estimate la circa 230 milioane de lei anual, aproape 90% din această sumă fiind acoperită de Capitală.

Primarul critică lipsa măsurilor pentru eliminarea traseelor suprapuse și consideră că gestionarea transportului urban în județ a fost defectuoasă, fiind afectată de angajări politice și management ineficient.

Managementul și costurile de funcționare ale STB

Ciucu afirmă că STB este unul dintre cei mai ineficienți operatori de transport public din țară. Costurile medii pentru un kilometru parcurs depășesc în București 16,69 lei, cu o diferență de 25-27% față de Cluj-Napoca, unde costul este de 12,52 lei.

Pentru tramvaie, costul pe km este de 27,40 lei în București, comparativ cu 19,50 lei în Cluj-Napoca, 19,65 lei în Oradea și 20,87 lei în Craiova. Veniturile tarifare acoperă doar 17-19% din cheltuieli, restul fiind suportat din subvenții și fonduri publice, fiind considerate ineficiente.

Comparativ cu alte orașe europene, câștigurile din tarifări în București sunt mai slabe, fiind de circa 30% în Varșovia și 37% în Paris.

Cererea de insolvență și planurile de reorganizare

Ciucu propune insolvența societății ca singur mecanism de reorganizare, pentru a proteja conturile și a evita executările silite. În scenariul său, compania va intra sub supravegherea unui administrator judiciar, care va putea analiza și rezilia contractele păguboase, precum și elabora un plan de reorganizare financiară și operațională.

El consideră că această procedură ar putea permite restructurarea sau chiar ștergerea anumitor datorii istorice, protejând salariile angajaților de baza.

Primarul cere Consiliului de Administrație, conducerii executive și Consiliului General al Municipiului București să decidă rapid, avertizând că acumularea penalităților riscă să pună în pericol atât compania, cât și finanțele Capitalei.