Susținătorii mișcării pro-democrație din Hong Kong, implicați în contestări electorale, au fost printre cei 47 de activiști acuzați în 2021 de conspirație la subversiune pentru participarea lor la o alegere primară neoficială. În 2024, 45 dintre aceștia au fost condamnați la pedepse cuprinse între patru și zece ani de închisoare. Deciziile instanței au fost criticatate de guverne străine și de organizațiile pentru drepturile omului.
Urmărirea penală în masă a avut un impact semnificativ asupra mișcării pro-democrație din Hong Kong. Mulți dintre cei condamnați sunt figuri cunoscute ale acestei mișcări, care a cunoscut un apogeu în urma protestelor masive din 2019 împotriva influenței și politicilor guvernului local și central.
Condamnări și pierderea mandatelor
Unsprezece activiști, membri ai parlamentului, care au făcut apel împotriva condamnărilor, și-au pierdut postul de parlamentar. Toate apelurile depuse de 10 dintre acești activiști, precum și de un alt activist, au fost respinse de Curtea de Apel.
Guvernul a criticat vehement aceste decizii, exprimându-și poziția că aceste măsuri sunt necesare pentru stabilitate și securitate. În ciuda opozitiei, instanțele au menținut condamnările, reafirmând că acțiunile vizează destabilizarea orașului.
Contextul protestelor și alegerilor legislative
Protestele din 2019 au fost catalizatorul pentru creșterea mișcării pro-democrație în Hong Kong. În acea perioadă, activiștii au încercat să influențeze alegerile legislative din 2020 prin inițierea unei primare neoficiale. Aceasta avea scopul de a selecta candidați pro-democrație pentru alegerile oficiale, în încercarea de a obține influență asupra procesului electoral.
Acțiunile contestate s-au concentrat pe încercarea de a obține majoritate legislativă și de a bloca bugetele guvernamentale prin mijloace considerate ilegale de autorități.
Decizia judiciară și acuzațiile aduse
Judecătorii de la Curtea de Apel au declarat planul activiștilor ilegal în contextul legii securității naționale. Aceștia au afirmat că planul a fost conceput și susținut de juristul Benny Tai, despre care instanța inferioară a spus că reprezintă „creierul” acțiunilor menite să răstoarne ordinea constituțională a orașului.
Procurorii au susținut că activiștii urmăreau să paralizeze guvernul din Hong Kong și să determine demisia liderului orașului, având ca obiectiv obținerea unei majorități legislative pentru a folosi această influență în scopuri destabilizatoare.
Reacții și controverse
Criticii consideră că aceste condamnări reflectă modul în care autoritățile au recurs la înăbușirea disidenței după protestele din 2019. Guvernele de la Beijing și Hong Kong susțin că legea securității naționale a fost necesară pentru menținerea stabilității orașului.
AFP a precizat că măsurile judiciare împotriva activiștilor pro-democrație fac parte dintr-un proces mai amplu de restricție a libertăților civice în Hong Kong, după creșterea protestelor din ultimii ani.
Lasă un răspuns