Adela Popescu a abordat problema comună a părinților: dependența copiilor de ecrane, în special în cazul celor mici. În interviuri mai vechi, Adela Popescu și Radu Vâlcan menționau că fiul lor nu avea acces la dispozitive electronice, însă odată ce au crescut, copiii au manifestat interes pentru telefoane și tablete, datorită influenței colegilor de școală.
SAVEȚI REVISTA VIVA DE OCTOMBRIE GRATUIT, AICI
Adela Popescu și Radu Vâlcan sunt părinții a trei copii, Alexandru, Andrei și Adrian, și declarau că preferă să petreacă timpul împreună cu ei în activități diverse, unele în aer liber, decât să-i lase în fața ecranelor. Însă, odată cu creșterea băieților, aceștia și-au manifestat interes pentru telefoane și tablete, ceea ce complică gestionarea situației pentru părinți.
Principalele temeri ale mamei Adela Popescu
Ca mamă a trei copii, Adela Popescu recunoaște că are numeroase temeri legate de creșterea și educația băieților, fiind o preocupare comună oricărui părinte.
„Am multiple temeri. Încep să-și controleze personalitatea și să nu mai fie o prelungire a mea, deși credeam că sunt. Pe măsură ce cresc, trebuie să adaptezi modul în care te raportezi la ei, conform personalităților diverse, deoarece fiecare este diferit. Este responsabilitatea ta să le dedici timp și atenție, așa cum sunt ei, nu după cum crezi că ar trebui să fie.
Pe măsură ce avansează în vârstă, realizezi că nu mai aparțini lor și că își vor urma drumul în lume. Nu știi dacă sunt pregătiți sau dacă îi iubești suficient, deși iubirea față de ei trebuie arătată constant. Însă, trebuie să contribui și la dezvoltarea rezilienței lor.
Reziliența se formează prin stabilirea unor limite, exprimarea refuzurilor, implicarea în conflicte controlate și menținerea fermității în decizii, a spus Adela Popescu.
„Mi se pare o poveste fără sfârșit…” a adăugat ea, în declarația pentru wowbiz.ro.
Opinia Adela Popescu despre accesul copiilor la telefoane
Spre deosebire de părinții preocupați de efectele negative ale ecranelor, Adela Popescu nu crede că acestea distrug copiii, însă limitează timpul petrecut de fiul săi cu dispozitivele digitale din motive diferite.
„Din fericire, nu au fost probleme majore, dar grijile mici, dacă nu sunt gestionate, pot duce la probleme mari.
Este opinia mea. Astfel, micile dificultăți pot deveni foarte stresante atunci când ele se acumulază. De exemplu, ne întrebăm de ce copiii noștri nu au telefoane, fiindcă toți ceilalți le au, și de ce petrec atât de mult timp pe tablete, explicându-le motivele.”,
Nu am nevoie să fiu convinsă despre beneficiile și riscurile tehnologiei, însă le explic celor mici că petrecerea timpului în viața reală are valoare. Totuși, este dificil să-i faci să înțeleagă de ce nu pot avea același acces ca alți colegi.
Adela Popescu consideră că, atunci când copiii petrec mult timp cu ochii în tablete, pierd momente importante din mediul lor înconjurător. Aceasta motivează efortul de a limita accesul lor la ecrane pentru a-i ajuta să trăiască experiențe autentice.
Argumentele părinților sunt valabile, însă nu consider că excesul de timp petrecut în fața ecranelor provoacă o deteriorare mentală. Cred că le fură din momentele de bucurie și experiențele din realitate. O călătorie în mașină, dacă este petrecută cu nasul în telefon, devine inutilă, în timp ce o călătorie cu privirea spre geam poate fi extrem de valoroasă, ajutându-i să înțeleagă distanța și timpul, și să-și stabilească repere pentru viitor.
Lasă un răspuns