Conform Financial Times (FT), bazată pe declarațiile a doi diplomați nordici de rang înalt cu acces la informații ale serviciilor secrete ale NATO, nu există indicii privind prezența unor nave sau submarine rusești sau chineze în apele din jurul Groenlandei în ultimii ani.
„Pur și simplu, nu este adevărat că chinezii și rușii se află acolo. Am verificat informațiile. Nu există nave, nu există submarine”, a afirmat unul dintre diplomați, citat de FT. Un alt diplomat nordic a menționat că declarațiile conform cărora apele din jurul Groenlandei ar fi „pline” de nave rusești și chineze sunt nefondate, specificând că eventualele activități rusești au loc pe partea rusă a Arcticii.
Reuters menționează că nu a putut verifica independent informațiile din materialul FT. Casa Albă și NATO nu au răspuns solicitărilor de comentarii formulate către agenție.
Datele de urmărire a navelor contrazic acuzele
Informațiile de monitorizare a traficului maritim de la MarineTraffic și LSEG nu indică prezența unor nave chineze sau rusești în apropierea Groenlandei, conform Reuters. În această situație, Danemarca a respins reiterat afirmațiile lui Trump, care nu a prezentat dovezi în sprijinul acestor acuzații.
Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, citat de Reuters, a subliniat anterior în cursul săptămânii că „imaginea creată, cu nave rusești și chineze chiar în fiordul Nuuk și investițiile masive ale Chinei, nu reflectă realitatea”.
Trump afirmă: „SUA trebuie să controleze Groenlanda”
Președintele Donald Trump a susținut vineri că Statele Unite „trebuie să dețină Groenlanda” pentru a evita o eventuală preluare a teritoriului de către Rusia sau China. Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, având o importanță strategică crescută și resurse minerale valoroase.
După aceste declarații, parlamentul Groenlandei a anunțat vineri seara că va organiza o întâlnire pentru a discuta răspunsul la ceea ce a descris drept amenințări din partea SUA privind preluarea controlului asupra insulei, relatează Reuters.
Reafirmarea poziției lui Trump referitoare la Groenlanda, după o intervenție militară americană în Venezuela, stârnește îngrijorare în rândul celor aproximativ 57.000 de locuitori ai insulei, majoritatea având ca obiectiv obținerea independenței.
Reacții dure din Suedia și Europa
Premierul suedez, Ulf Kristersson, a criticat duminică «retorica intimidantă» a administrației americane față de Groenlanda și Danemarca, conform Reuters și AFP. În cadrul unei conferințe anuale de securitate în nordul Suediei, Kristersson a menționat că ordinea mondială bazată pe reguli este mai amenințată ca niciodată în ultimele decenii.
„Suntem foarte critici față de acțiunile și declarațiile Statelor Unite în Venezuela, din perspectiva dreptului internațional, și chiar mai critici față de retorica exprimată împotriva Groenlandei și Danemarcei”, a spus premierul suedez, citat de Reuters. El a adăugat că „Statele Unite ar trebui, în schimb, să mulțumească Danemarcei, care a fost un partener foarte loial de-a lungul anilor”.
Potrivit AFP, Kristersson a avertizat că o posibilă „capturare” a Groenlandei de către SUA ar constitui o încălcare a dreptului internațional și ar putea determina alte state să acționeze similar, calificând această direcție drept „periculoasă”.
Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a solicitat Statelor Unite să „ înceteze șantajul” în încercarea de a obține controlul asupra Groenlandei.
Context istoric și poziția Groenlandei
Groenlanda, fostă colonie daneză până în 1953, și-a câștigat statutul de autonomie în 1979. Teritoriul este bogat în resurse minerale și a devenit o rută maritimă strategică odată cu topirea gheții din Arctica. Populația și conducerea locală resping ideea unirii cu Statele Unite și consideră că viitorul insulei trebuie hotărât de interesul groenlandezilor.
Din 1951, există un acord de apărare între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, care oferă forțelor armate americane libertate de acțiune pe teritoriul groenlandez, cu obligația de a informa autoritățile locale în prealabil, menționează AFP.
Importanța strategică a Arcticii
În contextul acestor tensiuni, Regatul Unit a clarificat că colaborează cu aliații NATO pentru amplificarea securității în regiunea Arctică, a declarat duminică ministrul britanic al transporturilor, Heidi Alexander, în urma unor informații despre posibile misiuni NATO în Groenlanda, care ar putea include trupe, nave și aeronave britanice.
Ministrul a subliniat că discuțiile referitoare la consolidarea apărării împotriva Rusiei și Chinei reprezintă parte din activitatea obișnuită a NATO și nu sunt un răspuns direct la amenințările lui Trump, relatează PA Media/dpa.
Declarația survine în condițiile în care The Sunday Telegraph a indicat că ar fi evaluate planuri pentru o potențială misiune NATO în Groenlanda, care ar putea implica trupe, vase și avioane britanice. Alexander a minimizat aceste informații, afirmând că „este probabil o interpretare exagerată a discuțiilor obișnuite între aliați”.
Oficialul britanic a explicat că Londra susține aceeași evaluare cu privire la natura crescândă a conflictului din regiune, ca urmare a ambițiilor Rusiei și Chinei.
Fostul ambasador britanic la Washington, Peter Mandelson, a afirmat că nu anticipează o intervenție militară americană împotriva unui stat NATO, subliniind că vor avea loc discuții și negocieri, iar realitatea este că Arcticii trebuie securizate împotriva Chinei și Rusiei, a susținut Mandelson, citat de PA Media/dpa.
Lasă un răspuns