Un nou papă a fost ales în cadrul conclavului din 2025, după un proces tensionat ce a durat mai multe tururi de scrutin, în urma căruia cardinalul Robert Prevost a fost selectat pentru a conduce Biserica Catolică. Alegerea surprinde, având în vedere că initial se anticipa o favorizare a favoriților tradiționali, precum Pietro Parolin sau Luis Antonio Tagle.
Primul tur: avantaj pentru conservatori
Primul scrutin a revenit în favoarea cardinalului Péter Erdő, susținut de tabăra conservatoare, care a obținut cele mai multe voturi, însă fără majoritate largă. În total, peste 30 de cardinali au exprimat votul, dar doar trei au depășit pragul de 20 de voturi în acel tur.
Pe măsură ce s-au desfășurat tururile următoare, sprijinul pentru Prevost a crescut rapid, în timp ce candidatura lui Erdő a pierdut teren. În al patrulea tur, Prevost a obținut 108 voturi și a fost declarat noul papă. După acest tur, votul a fost repetat din cauza unui incident: un cardinal a introdus accidental două buletine lipite între ele, similar cu situația din conclavul din 2013.
Favoriții în pribegie
Doi cardinali considerați favoriți înaintea conclavului nu au reușit să obțină suficiente voturi. Pietro Parolin, secretarul de stat al Sfântului Scaun, era perceput ca un candidat moderat, capabil să asigure stabilitatea în urma reformelor lui Francisc. Însă, lipsa unei experiențe pastorale directe și un discurs critic față de anumite măsuri promovate de papa actual au diminuat șansele sale.
Luis Antonio Tagle, reprezentantul Bisericii din Asia și cunoscut pentru dinamismul său, a fost considerat insuficient de ferm pentru a-și asuma conducerea. Atacurile din mediul online au redus, de asemenea, sprijinul pentru candidatura sa.
Ascensiunea lui Prevost
Cardinalul Robert Prevost a fost identificat încă dinaintea conclavului de peste 20 de cardinals drept o opțiune viabilă pentru continuitate. Experiența sa în misiuni în Peru, precum și activitatea liderului Departamentului pentru numirea episcopilor de la Vatican, l-au consolidat ca o figură cu profil internațional.
În contextul în care era considerat improbabil ca un american să ajungă papă, Prevost a fost perceput drept „cel mai puțin american dintre americani”. Cardinalii din America Latină l-au perceput ca unul de-al lor, în ciuda originii sale.
Detalii din interiorul conclavului
Cartea, intitulată „The Election of Pope Leo XIV: The Last Surprise of Pope Francis”, va fi publicată în limba engleză la finalul lunii martie. Relatărea descrie atmosfera tensionată din Capela Sixtină, unde, în prima zi, votul a fost amânat după ce s-a descoperit un semnal de telefon mobil provenind din buzunarul unui cardinal.
Pentru a evita alte întârzieri, Vaticanul a distribuit ceasuri deșteptătoare, întrucât telefoanele mobile au fost interzise în timpul sesiunilor de vot. Incidentele neprevăzute, cum ar fi momentele de distragere a atenției, au făcut parte din dinamica acestor zile intense de alegere.
Noua conducere a Bisericii Catolice va trebui să definească direcția și reformele următoarei perioade, conform procesului de alegere din 2025.
Lasă un răspuns