Alegerile pentru Primăria Capitalei și victoria lui Ciprian Ciucu au fost intens mediatizate de presa din Rusia, care a interpretat scrutinul drept un test major pentru actuala putere politică de la București. Publicațiile de propagandă de la Moscova au accentuat pe prezența scăzută la vot pentru a susține teoria unui „deficit de legitimitate democratică” în România.
Victoria lui Ciprian Ciucu în alegerile pentru Primăria Capitalei a atras atenția și la Moscova, unde mai multe publicații au abordat scrutinul din București ca pe un moment crucial pentru guvernarea actuală și pentru viitorul administrației Bolojan. Presa rusă a prezentat rezultatul ca fiind un test politic esențial pentru coaliția aflată la putere.
Compania de stat rusă, Tass, citată de Mediafax, a anunțat primele rezultate imediat după închiderea urnelor, la ora 21.00, menționând de la început că este vorba despre date preliminare de tip exit-poll, care „pot varia semnificativ față de rezultatele finale oficiale, fiind bazate pe răspunsurile alegătorilor la ieșirea de la urne, nu pe numărarea buletinelor de vot”. Ulterior, presa de la Moscova a anunțat oficial victoria lui Ciprian Ciucu.
Analistii ruși au interpretat rezultatul din București mai ales în raport cu raportul de forțe la nivel național. În analizele lor, câștigul lui Ciucu este perceput ca o victorie politică indirectă pentru premierul Ilie Bolojan, aflat sub presiune internă din cauza politicilor de austeritate.
„Ciucu face din București proiectul principal al carierei sale și, totodată, consolidează poziția lui Ilie Bolojan în coaliția de guvernare și în interiorul PNL”, notează mass-media din Rusia.
„Prima mare înfrângere pentru Nicușor Dan”
De asemenea, jurnaliștii ruși abat atenția asupra interpretării potrivit căreia rezultatul alegerilor reprezintă „prima înfrângere importantă pentru președintele Nicușor Dan”. Candidatul sprijinit de acesta, Cătălin Druă (USR), s-a plasat pe locul patru, „la o diferență semnificativă față de câștigător”. În perspectiva rusească, această evoluție indică o erodare accelerată a popularității liderului de stat.
Un alt aspect analizat intens de mass-media din Rusia este prezența redusă la vot. Doar 32,71% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale s-au prezentat la urne, comparativ cu 39,26% la alegerile locale anterioare.
Citând analize din presa românească, publicațiile de la Moscova vorbesc despre o „oboseală politică” și o „criză de încredere în clasa politică românească”.
Un spațiu extins este dedicat și declarațiilor publicistului Ion Cristoiu, prezentat de jurnaliștii ruși drept „un influent comentator politic din România”. Aceștia au accentuat dezamăgirea sa față de ultimele procese electorale.
Cristoiu a declarat că a pierdut interesul pentru ultimile alegeri și că nu va mai participa la vot, justificând prin „anularea alegerilor prezidențiale din 2024, descalificarea lui Călin Georgescu și manipulările din cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, când campania a fost practic absentă”. Toate aceste motive, spunea el, demonstrează că votul său „nu are valoare”.
Presa de la Moscova a reluat aceste afirmații pentru a susține teza unui „deficit de legitimitate democratică” în România, subliniind că nu este vorba despre un alegător obișnuit, ci despre un „comentator politic cunoscut, cu experiență și influent în mediul public”.
Analistii ruși au interpretat poziția lui Ion Cristoiu ca fiind un simptom al unei deziluzii mai ample, atât în rândul elitelor, cât și al electoratului de rând.
Lasă un răspuns