Criza electorală din Găgăuzia continuă după ce hotărârile luate de Adunarea Populară pentru organizarea alegerilor din 21 iunie 2026 au fost suspendate de Curtea de Apel Sud. Instanța a procedat la suspendarea deciziilor din martie 2026, inclusiv stabilirea datei scrutinului, componența comisiei electorale și regulamentul de organizare. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în 15 zile la Curtea Supremă de Justiție.
<
Decizia Curții și implicațiile sale
>
Curtea de Apel din Cahul a admis cererea Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. Suspendarea hotărârilor aduce în incertitudine organizarea alegerilor în luna iunie, fiind afectate procedurile electorale deja planificate. Reprezentanții autorităților susțin că soluția trebuie să vină dintr-un efort comun al instituțiilor centrale.
Serghei Cernev, șeful oficiului, a declarat că pentru depășirea blocajului este nevoie de crearea unei comisii de conciliere între Adunarea Populară, Parlament și Guvern. Ei trebuie să analizeze legislația și să elaboreze un plan clar pentru organizarea alegerilor, în condițiile actuale.
<
Contextul crizei și motivele amânărilor repetate
>
Criza alegerilor în Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualului legislativ a expirat, însă alegeri nu au fost reprogramate până acum. Inițial programate pentru 16 noiembrie 2025, acestea au fost mutate pentru 22 martie 2026. Ulterior, deciziile privind completarea componenței organului electoral au fost anulate, ceea ce a blocat organizarea scrutinului parlamentar.
Blocajul provine și din diferențele dintre legislația autonomiei și normele electorale naționale. În timp ce legislația găgăuză face referire la „Comisie Electorală Centrală”, Codul electoral al Moldovei vorbește despre „Consiliul Electoral Central”. Această diferență a dus la ilegalitatea mai multor decizii ale Adunării Populare, lăsând organul electoral incomplet.
Chișinăul insistă pe necesitatea armonizării legislației, argumentând că regulile de organizare a alegerilor trebuie să fie aliniate cadrului național. Pe de altă parte, autoritățile din Găgăuzia doresc să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral, conform statutului special al regiunii.
<
Reacții și măsuri propuse
>
Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională în privința prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, care stabilește că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei. Aceasta a devenit un nou punct de tensiune în procesul electoral din regiune.
Oficialii consideră că o soluție pentru ieșirea din blocaj poate veni doar prin colaborare exprimată prin crearea unor comisii de conciliere. În această perspectivă, autoritățile centrale și regionale ar trebui să analizeze legislația și să stabilească pașii pentru organizarea alegerilor.
<
Caracteristicile Găgăuziei și impactul politic
>
Găgăuzia reprezintă trei regiuni: Vulcănești, Ceadâr-Lunga și Comrat, cu o populație totală de peste 100.000 de locuitori. Regiunea este caracterizată printr-o economie rurală și dependență de finanțări externe, inclusiv de la Chișinău, Uniunea Europeană, Turcia și România.
Aderarea la UE a fost respinsă în proporție de 95% în cadrul referendumului din octombrie 2024, votul fiind clar împotrivă. Regiunea și-a păstrat statutul de autonomie după reintegrarea pașnică în 1994, fiind influențată de o orientare culturală și politică favorabilă Rusiei și Turciei.
Găgăuzia își păstrează caracterul rural și vestigiile arhitecturale sovietice, precum statuile lui Lenin. Teritoriu de aproximativ 1.500 km pătrați, este comparabil cu o zonă mică de județ din România.
<
Reacții și poziții politice
>
Criza a generat reacții din partea autorităților centrale, care denunță „acțiuni de propagandă” din partea Găgăuziei. Tensiunile politice se intensifică, iar regiunea cere, după Transnistria, și asistență din partea Rusiei pentru susținerea poziției sale.
De altfel, regiunile afectate de criză sunt sub o presiune crescută din partea actorilor externi, iar situația a fost interpretată ca o încercare de influențare politică și de destabilizare a proceselor electorale din Moldova.
Lasă un răspuns