lume s-a obișnuit cu „efectul fluture”. Bătăile ușoare ale aripilor unei insecte colorate într-un colț al lumii pot avea consecințe imprevizibile în altă parte. Metafora se aplică perfect în scena geopolitică complexă și pe piața energetică globală. Operațiunea rapidă a Statelor Unite pentru înlăturarea lui Nicolás Maduro din Venezuela va avea, între altele, o consecință imediată: implicarea practică a Washingtonului în administrarea petrolului din țara caribeană. Aceasta reprezintă un pas care ar trebui să alarmeze flota paralelă de petroliere fantomă, care au transportat clandestin „aurul negru” între așa-numiții „inamicii apropiați” ai SUA (China, Iran, Rusia, Venezuela și chiar Coreea de Nord), scrie El Economista.
Este posibil ca această divizare, deja vizibilă prin retrageri rapide de pe coasta venezueleană, să creeze dificultăți semnificative pentru Europa. Primele indicii au apărut miercuri, când forțele americane au interceptat un petrolier cu pavilion rus în apele europene, între Islanda și Scoția. După perturbarea „cuibului” venezuelean, flota fantomă ar putea începe să umple Europa, iar Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că a asimilat lecțiile ultimilor ani.
Contextul este bine cunoscut. Țările nealiniate cu SUA și partenerii occidentali au utilizat ani de zile petroliere „fantomă” pentru a comercializa petrol fără a fi detectate de Washington. Aceste nave operează fără asigurare occidentală și adesea opresc sistemele de navigație pentru a evita radarul. De obicei, și-au schimbat denumirea, navighează sub steag fals și ascund structuri societare complexe. Multe dintre aceste nave sunt învechite, peste 20 de ani, și prezintă riscuri majore de securitate, amplificate de operațiuni clandestine de transfer de combustibil între nave pe mare (ship to ship).
China, Iran și, în ultimii ani, Rusia, au utilizat aceste petroliere pentru a eluda sancțiunile americane. Venezuela chavistă a exportat petrol în secret către China prin „spălători” din Malaysia, primind plata în yuani sau criptomonede, nu în dolari. Regimul lui Maduro a primit și nave încărcate cu combustibil rusesc, necesar pentru diluția petrolului greu din Faja del Orinoco, facilitând transportul și exportul, în special către China.
Flota fantomă din Caraibe ar putea migra spre Marea Baltică
Cu intervenția SUA, exporturile Venezuelei vor fi supravegheate, ceea ce va elimina traficul flotei clandestine. De când forțele americane au ajuns în apropierea coastelor Venezuelei, mai multe petroliere au fost retrase sau au fugit, inclusiv Bella 1 (sau Marinera), capturat recent de forțele americane după săptămâni de evadare.
Acest eveniment avertizează Europa: flota fantomă din Caraibe ar putea migra către Marea Baltică, zonă controlată de Rusia. Robin Brooks, cercetător la Brookings Institution, avertiza înainte de capturarea Bella 1: „Există o suprapunere puternică între navele rusești și flota fantomă din Venezuela și Marea Baltică. Dacă intervenția SUA va avea succes, aceste nave ar putea reveni în Baltica, sporind sarcina pentru UE și Marea Britanie în controlul traficului.”
Rusia joacă un rol crescut în această flotă paralelă, intensificat de sancțiunile impuse după invadarea Ucrainei. Apele baltice, canal esențial pentru exporturile Moscovei, devin o zonă în care astfel de nave funcționează intens, fenomenul putând crește. Bruxelles și partenerii europeni trebuie să fie vigilenți; sancțiunile anterioare nu au fost suficiente pentru a opri flota clandestină, generând probleme majore autorităților.
Raportările recente indică dificultăți pentru autoritățile daneze și germane în controlul navelor fantomă, cu riscuri de mediu și incidente, inclusiv utilizarea navelor ca platforme pentru drone, așa cum s-a întâmplat recent la Copenhaga. Franța a reușit să confisqueze nava Boracay eficient.
Marea Britanie a colaborat cu SUA pentru capturarea Bella 1. John Healey, secretar britanic al Apărării, a confirmat sprijinul logistic și aerian acordat operațiunii, subliniind importanța respectării sancțiunilor și protejării securității globale.
De la flota clandestină la flota Chevron
Chiar dacă rezultatele finale ale intervenției SUA în Venezuela sunt încă neclare, există indicii că flota „legală” va înlocui cea clandestină. Chevron a început să trimită petroliere în Venezuela, devenind principalul exportator occidental de petrol după căderea lui Maduro.
Chevron intenționează să exporte mai mult petrol decât luna anterioară, cu cel puțin 11 nave planificate să ajungă în porturile José și Bajo Grande. Compania operează conform licenței Departamentului Trezoreriei SUA, gestionând aproape 25% din producția națională și livrând petrol spre rafinăriile din Golful Mexic și Coasta de Est a SUA.
În timp ce Chevron extrage petrol, cel puțin 12 nave cu destinația Venezuela au fost respinse din cauza prezenței militare americane în Caraibe. Miercuri, SUA au confiscat petrolierul M/T Sophia. Unele nave fantomă au reușit să părăsească Venezuela după capturarea lui Maduro, estimându-se între 4 și 16 nave.
Această extragere contribuie la reducerea surplusului cauzat de întârzierile în exporturi. Dacă Chevron nu extrage mai mult, PDVSA ar putea fi nevoită să oprească puțurile, iar producția s-ar putea reduce la 600.000 de barili/zi în următoarele luni.
Trump se bazează pe investițiile companiilor petroliere pentru a relansa producția venezueleană, după ani de corupție și neglijență, deși companiile vor acționa cu prudență. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, va purta discuții cu reprezentanți ai industriei petrolului. Exporturile Venezuelei au atins cel mai scăzut nivel în 17 luni în decembrie, în contextul blocadei navale americane menite să oprească comerțul ilegal cu petrol.
Lasă un răspuns