Raportul „Coloana vertebrală a Europei digitale: conectivitatea sigură ca pilon central al apărării” analizează modul în care securitatea europeană devine inseparabilă de integritatea conexiunii digitale și modul în care Europa trebuie să adapteze aceste realități prin accelerarea investițiilor și promovarea politicilor inovatoare.
Conectivitatea este vitală pentru serviciile de importanță strategică națională, precum spitalele, rețelele energetice, sistemele de transport și logistică, precum și piețele financiare, fiind acum indispensabilă pentru mecanismele de comandă și control ale forțelor armate. Perturbarea sau compromiterea acestei infrastructuri poate avea efecte extinse dincolo de domeniul strategic, afectând stabilitatea economică și strategia de apărare.
Raportul subliniază că autoritățile politice tratează frecvent conectivitatea ca pe un bun economic, nu ca pe un pilon esențial al apărării și al rezilienței europene. Investițiile critice sunt adesea amânate sau insuficient finanțate, iar gestionarea situațiilor de criză se face ad-hoc, cu responsabilități fragmentate între autoritățile civile și militare.
Securitatea Europei este acum dependentă de integritatea conectivității sale digitale. Dacă Europa va continua să considere conectivitatea ca pe un serviciu de bază, „low-cost”, va expune cetățenii, instituțiile democratice și partenerii strategici la riscuri crescute. Pentru a face față acestor provocări, este necesar un cadru de politici coerent și favorabil investițiilor și inovării, susținut de o strategie europeană clară și consecventă.
Europa are opțiuni clare: poate prioritiza conectivitatea ca element central al securității și astfel, poate întări una dintre cele mai importante linii de apărare împotriva conflictelor moderne.
Conflictul din Ucraina evidențiază că acțiunile militare pot afecta semnificativ conectivitatea, contribuind direct la creșterea rezilienței unei națiuni. Totodată, conflictul demonstrează că rețelele digitale reprezintă active strategice – nu doar susțin securitatea națională, ci devin instrumente esențiale în contracararea războiului hibrid și cibernetic.
Pentru a întări rolul tehnologiei în protejarea prosperității și securității Europene, sunt identificate cinci recomandări principale:
1. Recunoașterea conexiunii securizate drept resursă strategică națională și incorporarea acesteia în strategiile naționale, planurile Uniunii Europene și ale NATO, precum și în capacitățile de apărare.
2. Crearea unor mecanisme stabile și de încredere pentru cooperarea între guverne, operatori și aliați, pentru gestionarea crizelor, schimbul de informații, protecția infrastructurilor submarine, satelitare și cibernetice și consolidarea rezilienței transfrontaliere europene.
3. Completarea decalajelor de investiții în infrastructura digitală critică, pentru a asigura nivelul de reziliență și redundanță necesar Europei. În acest sens, sunt necesare măsuri stimulative și politici armonizate, inclusiv prin adoptarea Legii Rețelelor Digitale.
4. Dezvoltarea unor parteneriate strategice cu aliați de încredere, precum Regatul Unit, pentru co-dezvoltarea tehnologiilor critice și armonizarea standardelor de securitate și suveranitate tehnologică la nivel european.
5. Promovarea investițiilor în incluziune digitală și alfabetizare pentru ca cetățenii să poată identifica dezinformarea și să își mențină încrederea în instituțiile democratice, sporind reziliența societății europene.
Adoptarea acestei strategii va permite Europei să utilizeze infrastructura sa robustă de rețea ca avantaj strategic, descurajând adversarii, sprijinind partenerii și protejând siguranța și bunăstarea cetățenilor.
Detalii complete sunt disponibile în raportul integrale publicat aici.
Lasă un răspuns