„Analiza video susține funcționarea normală a structurii hidrotehnice. Urmele de umezeală vizibile sunt fenomene frecvent întâlnite și nu indică o defecțiune. Specialiștii au examinat cu rigurozitate modul de flowing al apei, aspectul suprafețelor de beton și eventualele modificări vizuale, concluzia fiind clară: nu există defecțiuni, iar structura funcționează stabil și sigur. În filmare se remarcă o curgere uniformă, calmă, asemănătoare cu fluidul care se deplasează în conducte sau pe jgheaburi bine întreținute. Nu se observă pulsații, spumă excesivă, variații bruște sau apă tulbure – indicatori de potențiale probleme. Betonul nu prezintă fisuri, scurgeri continue sau jeturi de apă, semnale care ar indica o deteriorare structurală,” transmitem, duminică, într-un comunicat de presă, Administrația Națională „Apele Române”.
Potrivit ANAR, unele dintre aceste marcaje verticale de umezeală apar întotdeauna după precipitații. Ele sunt rezultatul scurgerilor normale ale apei de pe coronamentul construcției, asemeni apelor pluviale ce se preling pe fațada unei clădiri, lăsând urme temporare pe perete. Aceste urme nu indică infiltrări în structura clădirii și dispar odată ce zona se usucă. De asemenea, se remarcă, pe suprafețele de beton, fenomene de umectare – denumite tehnic „umectări”. Pentru o explicație clară, acestea pot fi comparate cu umezeala ce apare pe geamurile caselor în sezonul rece sau pe gresie după duș: suprafața devine umedă doar pentru că aerul rece întâlnește o sursă de apă mai caldă sau din cauza picăturilor fine care aderă la suprafață. Nu semnalează o pătrundere a apei prin zidărie, ci reprezintă un fenomen superficial.
„Același mecanism se poate observa și pe lucrarea hidrotehnică: apa din interior, mai caldă decât aerul, produce un jet fin de apă similar cu cel de la duș, betonul rece atrage aceste picături, rezultând pete temporare de umezeală fără presiune sau debit. Aceste umectări sunt mai evidente la rosturi, unde elementele de beton se conexează. Rosturile sunt create special pentru a permiteexpansiuni naturale cauzate de variațiile de temperatură, precum rosturile de dilatație ale trotuarelor sau marginile parbrizului unde se acumulează mai repede condens. Acolo apa poate depune mai ușor, dar nu curge, nu infiltrează și nu exercită presiune asupra structurii. Pentru a diferenția între o umectare normală și o infiltrație riscantă, trebuie comparată cu condensul de pe geamurile reci – doar o peliculă subțire de apă, fără scurgere. O infiltrație adevărată ar semăna cu un robinet care curge sau cu apă care picură din tavan: scurgere continuă, vizibilă, zgomotoasă, adesea tulbure sau plină de particule. În filmare nu se observă astfel de simptome,” transmite ANAR.
Potrivit ANAR, toate valorile înregistrate recent (penduli gravitaționali, rocmetre, fisurometre, deformetre, debit de infiltrare și drenare, deformetre și observații vizuale) indică o stare normală, corespunzătoare condițiilor exterioare.
„Astfel, instrumentele de monitorizare ale structurii – cele ce verifică constant barajul – înregistrează valori normale pentru sezonul rece. Nu se constată creșteri ale infiltrațiilor, tasări sau alterări ale structurilor. Pe baza tuturor datelor tehnice și vizuale, Administrația Națională „Apele Române” confirmă absența oricărei situații de avarie, iar comportamentul instalației este sigur și adecvat funcționării în această perioadă,” conform datelor prezentate.
Lasă un răspuns