banca-mondiala-a-revizuit-in-scadere-estimarea-privind-cresterea-economiei-romaniei-in-2025.-institutia-si-a-schimbat,-tot-in-jos,-si-prognoza-privind-cresterea-economica-din-2026

Banca Mondială își revizuiește în scădere prognoza de creștere economică pentru România în 2025 și 2026

În acest an, produsul intern brut al României se estimează să crească cu 1,3%, comparativ cu o prognoză de 1,9% realizată în iunie 2022 și o estimare de 2,6% pentru anul 2025, conform indicatorilor Băncii Mondiale.

Ritmul de expansiune a economiei românești va avea probabil o ușoară îmbunătățire în 2027, atingând o creștere de 1,9%, deși acesta va rămâne sub prognoza de 2,5% indicată de aceeași instituție la mijlocul anului trecut.

Conform datelor furnizate de banca internațională, „creșterea economică în Europa Centrală va continua să avanseze până la 2,6% în intervalul 2026-2027, susținută de investiții robuste, în special în Polonia și România, datorită creșterii finanțărilor provenite din fondurile Uniunii Europene”. Totodată, „provocările fiscale vor persista, în special în România, unde consolidarea fiscală este prognozată să limiteze creșterea economică”.

În ansamblu, Banca Mondială anticipează o evoluție modestă a economiei globale, cu o creștere de 2,6%, indicator considerat totuși o poziție de reziliență în fața tensiunilor comerciale.

Raportul semestrial „Perspectivă Economică Globală” al Băncii Mondiale indică o încetinire lejeră a creșterii PIB-ului mondial, estimată la 2,6% pentru acest an, de la 2,7% în 2025, urmând să revină la o expansiune de 2,7% în 2027.

Ultimele previziuni referitoare la evoluția PIB-ului mondial pentru anul 2026 accentuează o creștere cu două zecimi de punct procentual față de estimările din iunie trecut, iar pentru 2025, creșterea anticipată depășește prognozele anterioare cu patru zecimi de punct.

Instituția internațională a evidențiat că aproximativ două treimi din această ajustare ascendenta reflectă o performanță mai bună decât anticiparile pentru economiile din SUA, în ciuda tensionărilor comerciale generate de tarifele vamale suplimentare. Se estimează o creștere a PIB-ului SUA de 2,2% în 2026, față de 2,1% în 2025, reprezentând o creștere cu două zecimi și jumătate față de previziunile din iunie.

După o creștere abruptă a volumului importurilor pentru a compensa tarifele vamale în startul anului 2025, care a încetinit creșterea economică a SUA în 2025, stimulentele fiscale suplimentare vor sprijini avansul economic în 2026, compensând impactul tarifelor vamale asupra investițiilor și consumului, conform Bancii Mondiale.

Instituția a remarcat că, dacă aceste previziuni se vor confirma, deceniul 2020-2029 va fi cel mai slab pentru creșterea globală de după anii 1960 și va fi insuficient pentru a preveni stagnarea și creșterea ratei șomajului în țările cu piețe emergente și în curs de dezvoltare.

„Cu fiecare an care trece, economia mondială devine mai puțin capabilă să determine o creștere semnificativă și pare tot mai rezistentă la incertitudini politice. Însă dinamismul și reziliența pot fi afectate pe termen lung, fără a avea consecințe asupra finanțelor publice și piețelor de credit”, a afirmat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.

Creșterea în țările emergente și în cele în curs de dezvoltare va diminua până la 4% în 2026, față de 4,2% în 2025, înregistrând o îmbunătățire de două zecimi și trei zecimi de punct procentual comparativ cu previziunile din iunie. Excluzând China, creșterea acestor economii în 2026 va menține același nivel ca în 2025, adică 3,7%, conform estimărilor Bancii Mondiale.

Expansiunea economică a Chinei va cunoaște o reducere la 4,4% în 2026, de la 4,9%, însă ambele estimări sunt mai optimiste cu câte patru zecimi de punct procentual față de iunie, datorită stimulentelor fiscale și creșterii exporturilor către piețele din afara SUA.

Banca Mondială avertizează că riscurile asociate previziunilor sale sunt în sens descendent, în special din cauza tensiunilor geopolitice persistente, inclusiv conflictul din Ucraina. Riscuri suplimentare includ escaladarea tensiunilor comerciale, inflația persistentă și apariția problemelor financiare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *