Bradul de plastic devine tot mai popular – confort sau preocupare ecologică?
Crăciunul rămâne, în principal, o festivitate familială. Majoritatea persoanelor își petrec această perioadă în cerc restrâns (55%) sau alături de familia extinsă (49%). Doar 4% intenționează să călătorească în străinătate, iar tot 4% afirmă că vor sărbători singuri.
În locuințele românilor, bradul artificial predomină: 63% aleg un brad reutilizabil, în timp ce bradul natural este prezent în 32% dintre case. Pe lângă cei 5% care nu pun brad, numeroși indică revenirea la decorațiuni din anii anteriori și actualizarea atmosferei festive cu luminițe și accente tematice (aranjamente, figurine etc.).
Cum vom celebra Crăciunul în 2025? (informațiile de mai jos aparțin participanților)
Tradițiile se modernizează, dar păstrează spiritul comunitar. De la Secret Santa și calendarele de Advent („calendare cu ciocolată”) la cadouri experiență în loc de obiecte (bilete la spectacole, cursuri etc.), de la deschiderea cadourilor în noaptea de Crăciun la „pijamale de Crăciun” și ținute roșii, românii personalizază tot mai mult sărbătorile.
Timpul petrecut alături de familie se consuma pe platforme de streaming și prin împărtășirea momentelor pe canale de socializare. Decorul se extinde în exterior, cu beculețe și coronițe la ușă, însă „fără bomboane în brad”, așa cum obișnuiau mulți în copilărie.
Se adaugă fotografii în haine coordonate, consumul de „clementine coapte”, precum și „îmbrăcarea pisicilor în costume de Crăciun și realizarea de ședințe foto”, dar și gesturi de solidaritate: în fiecare an, unii strâng dulciuri, alimente și haine pentru o familie nevoiașă. Participarea la târgurile de Crăciun devine tot mai frecventă, în timp ce „nu mai mergem să colindăm” sau „gătim mai puțin acasă” – tradiții din ce în ce mai puțin întâlnite în mediul urban.
Care sunt cele mai potrivite cadouri în cazul în care nu știm ce să alegem?
Atunci când nu sunt siguri ce cadou să ofere, românii indică preferințe prevalence pentru produse de cosmetică și îngrijire personală (50%), articole vestimentare și accesorii precum mănuși sau șosete (41%), decorațiuni pentru locuință (41%), sume de bani directe (25%), cărți (20%), carduri cadou (17%), cănști și alcool (9%). Întrebarea „Ce lipsește de Crăciun?” a revelat nevoi emoționale și concrete: bani (22%), bucurie (7%), altruism (4%) și zăpadă (3%).
Ce facem cu cadourile nepotrivite?
După o perioadă de 3 ani, 36% dintre respondenții din mediul urban afirmă că vor păstra cadourile neplăcute, marcând o creștere semnificativă comparativ cu 25% în 2022.
Anul acesta, păstrarea cadoului este egală cu dăruirea lui în continuare, care a urcat pe locul secund cu 35%. Celelalte opțiuni înregistrează scăderi față de anul anterior: intenția de a schimba produsul a scăzut la 4% (față de 11%), donarea a coborât la 14% (de la 18%), iar vânzarea cadourilor nepotrivite este preferată doar de 3% dintre respondenți (față de 7%).
Returnarea cadoului către cel care l-a oferit menține un nivel scăzut și constant, la 1% în ambele perioade analizate.
Concluzie – diversitate și unitate
Crăciunul în România actuală nu mai reprezintă doar un set de tradiții rigide, ci un spațiu de exprimare emoțională, identitară și relațională. Se observă ca un ritual de tranziție între:
Generații (cu valori diferite),
Identități de gen (cu roluri tradiționale versus aspirații moderne),
Modele de atașament (familie biologică versus familie aleasă/extinsă, inclusiv animale de companie),
Tipuri de consum (consumerism sau sustenabilitate),
Dorințe individuale versus norme colective,
Tradiții clasice versus practici împrumutate din alte culturi (gospodărie, ședințe foto tematice, ateliere DIY etc.).
Sărbătorile de iarnă se transformă într-un amestec între tradiție și tendințe actuale. Deși păstrează farmecul, acestea se adaptează unui context modern.
Gama de vârste X și Mileniali continuă să respecte obiceiurile tradiționale și valorile familiei, în timp ce Generația Z introduce reguli noi și propune un Crăciun cu amprentă personalizată.
Întrebarea cheie rămâne: cum se poate oferi un cadou cu semnificație în lumea în continuă schimbare?
Studiul a fost realizat online pe un eşantion de 500 de respondenți din mediul urban, în decembrie 2025 și respectiv decembrie 2022 (referitor la cadourile nepotrivite). Cercetarea s-a desfășurat prin platforma Ipsos.Digital. În 2025, analiza cantitativă a fost completată cu un studiu calitativ de durată 10 zile, pe o comunitate online de 8 participanți (bărbați și femei), cu vârste între 20 și 55 de ani, din București, Cluj și Iași.
Lasă un răspuns