„Avem consultări frecvente cu reprezentanţii Guvernului, menţinem o relaţie strânsă şi colaborăm la mai multe proiecte. Cu Ministerul Finanţelor Publice, probabil, avem întâlniri zilnice. Elementele de stabilitate macroeconomică pe care le urmărim sunt aliniate cu politicile guvernamentale. Această corelaţie este evidenţiată atât în documentele oficiale, cât şi în rapoartele cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Întâlnirile şi discuţiile sunt naturale. La un moment dat, are loc o întâlnire la nivel înalt între guvernatorul Băncii Naţionale şi prim-ministru (…) Deficitul bugetar a fost principala provocare. Era sursă de inflaţie, de datorii publice şi de incertitudini în dezvoltarea economică şi stabilitatea financiară a României. Un pas important: consolidarea fiscală aduce rezultate tangibile şi ne oferă încredere pentru a aborda cu determinare, şi cu sprijinul Guvernului, problema inflaţiei, care este o responsabilitate a Băncii Naţionale. Astfel, premisele pentru 2026 devin mai coerente macroeconomic şi mai stabile”, a afirmat Suciu, la Institutul Naţional de Cercetare Economică.
Întrebat dacă, în acest an, rata dobânzii de referinţă va rămâne la un nivel ridicat, reprezentantul Bancii Naţionale a menţionat că, în prezent, nivelul dobânzii este sub rata inflaţiei, iar banca centrală urmăreşte să gestioneze această situaţie fără a afecta creşterea economică, precizează Agerpres.
„Nu ştiu dacă 6,5% (nivelul dobânzii de politică monetară, n.r.) reprezintă o dobândă mare, dacă o comparăm cu inflaţia. Nu este o dobândă excesivă. Este una mult sub nivelul inflaţiei. În mod obişnuit, gestionarea inflaţiei se face printr-o dobândă peste rata inflaţiei. Aceasta ar fi o dobândă ridicată. Încercăm să abordăm această problemă pentru a nu inhiba creşterea economică, ci pentru a susţine în măsura posibilului avansul economiei fără a perturba inflaţia. Aţi observat comunicatul recent al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale… Prognoza inflaţiei rămâne valabilă, cu o uşoară scădere în primul semestru şi o reducere mai accentuată în partea a doua a anului. Prin urmare, nu este pregătită majorarea dobânzilor şi, în funcţie de necunoscutele interne şi externe, se analizează posibilitatea reducerii dobânzii pe parcursul anului. În prezent, incertitudinile globale sunt numeroase şi complexe, dificultând elaborarea unor scenarii precise”, a explicat Dan Suciu.
El a adăugat că, în prima jumătate a anului, se preconizează o descreştere modestă a inflaţiei, datorată unor paşi importanţi, precum eliminarea plafonului pentru preţul gazelor.
„Din păcate, constatăm în continuare presiuni asupra preţurilor alimentare. Este un caracter specific acestei perioade şi anumite elemente ne fac să anticipăm o inflaţie relativ moderată în primul semestru. Totuşi, odată depăşit efectul de bază al majorării TVA din vara anului precedent, este clar că inflaţia va urma o tendinţă descendentă. Este esenţial ca această reducere să fie semnificativă. Ultimele estimări din noiembrie anul trecut indicau o inflaţie de aproximativ 4%. Nu avem încă toate datele, le vom analiza în februarie pentru posibilitatea de ajustare a prognozei”, a subliniat reprezentantul BNR.
Referitor la riscul unei recesiuni tehnice în România, acesta a precizat că, în cazul apariţiei, recesiunea nu reflectă o criză economică gravă, ci rezultatul unor comparaţii statistice trimestriale, în condiţiile în care, probabil, pe parcursul anului 2025, economia va înregistra creştere.
„Dacă apare, recesiunea este rezultatul comparaţiilor trimestriale, nu o indicator a unui declin economic sever. Este important să facem această distincţie, mai ales că, pentru anul 2025, previziunile indică o creştere economică. Guvernul trebuie să continue politicile implementate, fiindcă au fost deja iniţiate paşi importanţi, dar încă nu au finalizat procesul. În colaborare cu autorităţile, vom reuşi să ieşim din această situaţie dificilă pe parcursul anului”, a afirmat Suciu.
Premierul Ilie Bolojan a avut marţi dimineaţă întâlniri cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, pentru discuţii despre construcţia bugetară pentru anul 2026 şi despre deficitul fiscal, conform surselor guvernamentale.
Lasă un răspuns