Indicele prețurilor de consum
Creșterea prețurilor a continuat în luna iunie 2025, ajungând la 5,66% anual, față de 5,45% în luna anterioară. Această creștere este determinată de prețurile mai mari la alimente și combustibili, care au compensat parțial scăderea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, potrivit BNR.
În al doilea trimestru al anului 2025, creșterea inflației a depășit previziunile, de la 4,86% în martie, afectată în special de scumpirile la fructe (inclusiv din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile regional). Un alt aspect este contrabalansarea creșterii prețurilor la energie cu scăderea prețurilor la tutun.
Inflația de bază (CORE2), ajustată, și-a inversat trendul descendent în al doilea trimestru al anului 2025, atingând 5,7% în iunie, de la 5,2% în martie. Creșterea este explicată de majorarea prețurilor la produsele agroalimentare, transferul costurilor salariale crescute către prețuri, creșterea aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi a cursului de schimb leu/euro. Efectele dezinflaţioniste şi tendinţa descendentă a dinamicii preţurilor importurilor au avut un impact limitat.
Inflația anuală a ajuns la 5,8%
Inflația măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a atins 5,8% în iunie 2025, crescând de la 5,1% în martie 2025. Inflația medie anuală a IAPC se situează la 5,1% în iunie, similar cu nivelul din martie. Inflația medie anuală a indicelui prețurilor de consum (IPC) s-a situat la 5,1% în iunie 2025 și a scăzut la 5,3% în iunie 2025, comparativ cu 5,4% în martie 2025.
Datele BNR confirmă stagnarea economică în primul trimestru al anului 2025, după o creștere de 0,5% în trimestrul precedent. Dinamica anuală a scăzut la 0,3% de la 0,5% în trimestrul IV 2024, cauzată exclusiv de scăderea cererii interne, cu un impact negativ asupra consumului gospodăriilor și a formării de capital fix.
Exporturile au contribuit la reducerea impactului negativ, în timp ce importurile au scăzut într-o măsură mai mare. Deficitul comercial s-a accentuat, dar deficitul de cont curent a păstrat un ritm ridicat de creștere.
Analize recente sugerează o creștere economică modestă
Datele recente indică o creștere modestă a economiei în al doilea trimestru al anului 2025, cu evoluții diferite la nivelul componentelor cererii agregate. Vânzările cu amănuntul au încetinit, dar serviciile au înregistrat o creștere mai puternică.
Lucrările de construcții au scăzut, dar producția industrială s-a contractat mai puțin. Exporturile au crescut ușor față de importuri, ducând la o ușoară diminuare a deficitului comercial și a deficitului de cont curent.
Șomajul scade, dar și numărul angajaților
Piața muncii a înregistrat o scădere a numărului de salariați în aprilie și mai, precum și a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii). Aceasta a scăzut în al doilea trimestru al anului 2025, după ce a atins un nivel de 6,0% în trimestrul precedent.
Salariul mediu brut nominal pe economie și costul salarial unitar nominal din industrie au continuat scăderea. Sondajele din iulie 2025 indică o scădere generalizată a intențiilor de angajare pe termen scurt și a deficitului de forță de muncă.
Piața financiară a continuat procesul de normalizare. Randamentele titlurilor de stat au scăzut, iar cursul de schimb leu/euro s-a stabilizat, în timp ce leul a slăbit față de dolarul american.
Scădere a acordării de credite private
Creditul acordat sectorului privat a înregistrat o scădere la 9,1% anual în iunie 2025, de la 9,7% în luna anterioară, datorită scăderii creditului acordat societăților nenfinanciare. Ponderea creditului acordat în lei s-a redus ușor, ajungând la 69,7%.
Proiecția inflației
Raportul asupra inflației din august 2025 prevede o creștere semnificativă a inflației în al treilea trimestru al anului 2025, urmată de o scădere relativ lentă în următoarele trei trimestre. O scădere semnificativă este anticipată în 2026, o dată cu încetinirea impactului pe termen scurt al creșterii accizelor și a taxelor pe valoarea adăugată, iar inflația va continua să scadă spre sfârșitul orizontului de prognoză pe fondul deficitului de cerere agregată.
Persistă incertitudini referitoare la măsurile viitoare de consolidare bugetară.
Incertitudini externe
Incertitudinile legate de evoluția economică şi a inflaţiei pe termen mediu provin din contextul războiului din Ucraina, tensiunilor comerciale globale, situației din Orientul Mijlociu. Investițiile în fonduri europene sunt esențiale pentru atenuarea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice, precum și pentru implementarea reformelor structurale necesare.
Lasă un răspuns