BNR a menținut în ședința de astăzi, 17 februarie 2026, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%. Decizia survine după o perioadă de mai mult de un an în care această rată nu a fost modificată, fiind stabilită la 6,75% în iulie 2025 și coborând apoi la 6,50% în august 2025, nivel la care a rămas până în prezent.
Contextul deciziei de menținere a ratei dobânzii
Consiliul de administrație al BNR a hotărât să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și cea pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută rămân, de asemenea, nemodificate.
Potrivit raportului de politică monetară, inflația a înregistrat o tendință de descreștere lentă în trimestrul IV 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie. Reducerile de preț ale combustibililor și prețurilor LFO au contribuit la această scădere.
Inflația și evoluția sa
Inflația CORE2 ajustat a continuat să se majoreze în trimestrul IV 2025, ajungând la 8,5% în decembrie, comparativ cu 8,1% în septembrie. Creșterea a fost influențată de costurile salariale persistente și de așteptările inflaționiste pe termen scurt.
Pe ansamblul anului 2025, rata anuală a inflației s-a majorat cu 4,55 puncte procentuale, de la 5,14% în decembrie 2024 la 9,69% în decembrie 2025. Creșterea s-a datorat, în principal, expirării schemei de plafonare a prețului la energie electrică de la 1 iulie și majorării TVA-ului și accizelor începând cu august.
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut în decembrie 2025 la 8,6%, față de 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației calculată pe bază de IPC a ajuns la 7,3%, față de 5,6% în anul anterior.
Impactul asupra economiei și evoluțiile sectoriale
Economia a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025, după o scădere de 0,1% în trimestrul III. Pe ansamblul anului 2025, creșterea economică s-a redus la 0,6%, de la 0,9% în 2024.
Vânzările cu amănuntul au continuat să scadă, iar producția industrială a avut o contracție minoră după o perioadă de redresare. Sectorul construcțiilor a rămas în creștere, dar cu o dinamică mai slabă. Exporturile de bunuri și servicii au avut o creștere moderată, în timp ce importurile au rămas relativ stabile, contribuind la o ușoară reducere a deficitului comercial și a celui de cont curent.
PIAȚA muncii și indicatorii financiari
Numărul salariaților a avut o contracție moderată în ultimele luni ale anului 2025, cu o scădere lentă comparativ cu anul anterior. Rata șomajului BIM a scăzut la 6,1% în trimestrul IV 2025, față de valoarea medie de 6,1% în trimestrul anterior.
Dinamica salariului brut a continuat să scadă, dar într-un ritm mai lent. În același timp, intențiile de angajare și deficitul de forță de muncă au înregistrat o scădere semnificativă, conform sondajelor din ianuarie 2026.
În piața monetară, principalul indice al ratelor interbancare a continuat să scadă, revenind la nivelurile din aprilie 2025. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au atins cele mai scăzute niveluri din ultimele 18 luni, iar cursul de schimb leu/euro a fluctuat, cu o scădere pronunțată inițial în ianuarie, apoi revenind treptat.
Evoluția creditului și prognoze pentru inflație
Creditul sectorului privat a înregistrat o reducere anuală de 6,2% în decembrie 2025, comparativ cu 6,8% în noiembrie. Creditul în lei s-a diminuat ușor, reprezentând 68,2% din total, față de 68,7% în noiembrie.
BNR a prezentat în Raportul asupra inflației prognoze pentru anul 2026. În primul trimestru, inflația va continua să scadă lent. În trimestrul al doilea, se așteaptă o creștere temporară, urmată de o descreștere accelerată în trimestrul al III-lea, până aproape de limita țintei.
Pentru semestrul I 2027, se prognozează o scădere graduală a inflației, în condițiile epuizării efectelor directe ale șocurilor de ofertă. De asemenea, creșterea prețurilor va fi influențată de evoluțiile pe partea de cerere agregată și de măsurile de politică bugetară.
În ceea ce privește riscurile, conflictele geopolitice, tensiunile comerciale globale și planurile de creștere a cheltuielilor în domeniul apărării și infrastructurii în UE pot afecta evoluția economică și inflația.
BNR subliniază importanța utilizării eficiente a fondurilor europene, mai ales cele din PNRR, pentru contrabalansarea efectelor negative ale consolidării fiscale și ale tensiunilor globale.
Istoricul ratelor dobânzii și deciziile recente
De la începutul intervalului 2022-2026, dobânda cheie a BNR a înregistrat mai multe modificări. În ianuarie 2022, a fost majorată de la 1,75% la 2,00%. Ulterior, în mai 2022, a crescut la 3,75%. În 2023, rată a rămas stabilă la 7,00%, până în ianuarie 2024, când a fost redusă de la 7,00% la 6,75%.
În luna august 2024, nivelul dobânzii a fost coborât la 6,50%, nivel ce s-a menținut apoi constant până în prezent.
Următoarea ședință de politică monetară a BNR este programată pentru 7 aprilie 2026.
Lasă un răspuns