România
În efortul de a reduce deficitul bugetar, România continuă să implementeze măsuri fiscale improvizate, puţin testate în alte state europene, care, mai degrabă, afectează economia decât o stabilizează, afirmă economistul șef al BNR, Valentin Lazea, într-un studiu publicat recent.
Lazea subliniază că taxe precum contribuția specială sau taxa pe tranzacțiile financiare se adaugă unei liste consistente de inițiative controversate, precum taxa pe stâlp, toate având o eficienţă discutabilă şi efecte negative asupra mediului de afaceri şi contribuabililor.
Un raport al unui institut de studii fiscale relevă că, între 2015 și 2023, sistemul fiscal românesc a suferit modificări frecvente, prin 107 acte normative, o instabilitate fiscală remarcabilă în context european. În locul acestui tumult legislativ, expertul propune adoptarea de modele fiscale demonstrate în alte state din regiune.
România, captivă în experimente fiscale: o lecție din experiența poloneză
Un exemplu relevant îl constituie Polonia, care, deși prezintă o structură macroeconomică asemănătoare cu cea românească, reușește să acopere 42% din PIB cu venituri bugetare, față de doar 33% în România. Această diferență permite Poloniei să aloce resurse substanțiale pentru apărare, peste 4% din PIB, să mențină un rating credibil şi să fie membră OECD, obiective pe care guvernul român le urmărește.
„Sigur, s-ar putea argumenta că, dacă România ar gestiona mai bine TVA-ul, cu o creştere de 2% din PIB în plus, şi-ar putea apropia nivelul deficitului bugetar de cel polonez. Dar chiar și în acest scenariu optimist, la care nu se poate ajunge pe termen scurt, ar exista o diferență semnificativă: statul polonez are venituri bugetare de circa 42% din PIB şi cheltuieli de circa 48% din PIB, în timp ce statul român operează cu venituri de circa 33% din PIB şi cheltuieli de circa 42% din PIB”, indică Valentin Lazea.
Diferențele structurale sunt evidente și în politicile de impozitare: Polonia aplică un TVA mai ridicat, o taxare a profitului și dividendelor mai substanțială și rate mai mari de contribuții sociale decât România. Taxa românească, departe de a fi excesivă, este ineficientă, afirmă economistul BNR.
În timp ce polonezii au încredere în stat, românii nu
Expertul subliniază că problemele sunt profunde și țin de încrederea în stat: în Polonia, cetățenii acceptă o impozitare mai ridicată în schimbul unor servicii publice de calitate, în timp ce în România încrederea în instituţii este scăzută, iar evaziunea fiscală rămâne semnificativă.
Propunerea de taxa de solidaritate, aflată în discuții, reprezintă o modalitate mascată de impunere progresivă, existentă în state democratice avansate.
În loc să implementeze reforme coerente, guvernul pare să favorizeze soluţii temporare. Analiza lui Valentin Lazea demonstrează că România nu are nevoie de taxe noi, ci de un sistem fiscal stabil, previzibil şi inspirat din modele performante, aşa cum este cel polonez: „Ar fi de dorit ca România să evite experimentele fiscale și să adopte soluții funcționale demonstrate în alte state.”
Articolul „România ar trebui să evite experimentele fiscale şi să adopte modele funcţionale ale altor ţări, spune economistul şef al BNR” apare inițial pe platforma Mediafax.
Lasă un răspuns