Premierul Ilie Bolojan a declarat că România trebuie să ia măsuri decisive pentru a reduce risipa din sistemul de sănătate, avertizând că alocarea de fonduri pentru acest sector a crescut îngrijorător, fără o ameliorare reală a serviciilor medicale pentru pacienți.
„Este necesară o reformă substanțială în sistemul sanitar.
Cheltuielile din acest domeniu au ajuns la 16% din bugetul general consolidat – același nivel ca în perioada pandemiei – deși percepția populației asupra calității serviciilor nu s-a îmbunătățit”, declara Bolojan la prezentarea celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
„Cheltuielile Casei Naționale au crescut dramatic”
Premierul a subliniat că cheltuielile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au crescut accelerat în ultimii ani: de la 49 de miliarde de lei în 2021 la o estimare de 77 de miliarde de lei în vara lui 2025.
„Pentru a încheia anul financiar, sunt necesare încă 14 miliarde de lei.
Din martie, sistemul de sănătate primește doar plăți pentru salarii, iar în restul domeniilor au apărut debite semnificative”, avertiza șeful Guvernului.
Bolojan a explicat că problema nu este lipsa fondurilor, ci modul ineficient de utilizare a acestora.
„Salariile reprezintă peste 90% din cheltuielile spitalelor. Ce rămâne pentru îngrijirea pacienților?”, a întrebat retoric premierul.
Disproporție între medicamentele scumpe și cele eficiente
Șeful Executivului a criticat și „optimizările artificiale” ale complexității cazurilor medicale, prin adăugarea de diagnostice suplimentare în foile de observație pentru a crește sumele decontate de CNAS.
„Nu pentru că expertiza este mai mare, ci pentru că este mai facil să completezi cu mai multe diagnostice”, a spus Bolojan.
Referitor la tratamente, premierul a atras atenția asupra ponderii excesive a medicamentelor inovatoare, foarte scumpe, în detrimentul celor generice, care tratează eficient majoritatea afecțiunilor.
„Suntem una dintre puținele țări în care medicamentele inovative predomină. Aceasta nu trebuie să fie norma, ci o excepție.
Dacă nu corectăm această balanță, vom continua să cheltuim exagerat fără un impact real asupra stării de sănătate a populației”, a avertizat Bolojan.
Ineficiențe în sistem: Numiri arbitrare, restricții la sporuri și suprasolicitare paraclinică
Printre alte exemple de ineficiență, premierul a menționat numirea șefilor de secție de către facultăți, nu de către managerii spitalelor, limitările artificiale ale sporurilor salariale „legal optimizate” prin contribuții locale, precum și supraprescrierea analizelor paraclinice și externalizarea acestora către sectorul privat.
„Ministerul Sănătății, CNAS și direcțiile de sănătate publică trebuie să devină reglementatori, nu spectatori sau complici ai inefficiențelor. Altfel, sistemul nu poate fi susținut”, a concluzionat Bolojan.
Acesta a anunțat că Guvernul va include în pachetul de reforme măsuri clare pentru responsabilitatea financiară a unităților sanitare, condiționând alocarea bugetară de performanță, transparență și eficiență.
Lasă un răspuns