„Așa cum a procedat și în Educație, unde măsurile luate nu au avut un impact semnificativ asupra deficitului, ci au generat haos și tensiuni majore în sistem, premierul Bolojan dorește acum să perturbe și administrația locală. Strategia este similară: sacrificii importante pentru cetățeni și comunități, cu beneficii financiare minore pentru stat”, declară Fifor, joi.
Acesta afirmă că, în educație, creșterea volumului de muncă pentru cadre didactice și reducerea posturilor auxiliare au adus economii contabile minime, de ordinul sutelor de milioane de lei – sub 0,4% din deficit – dar, pe termen scurt, „au afectat organizarea școlilor și au scăzut calitatea educației, iar pe termen mediu și lung vor crește abandonul școlar și vor agrava problemele educaționale ale României”.
Deputatul PSD mai adaugă că în administrația locală, disponibilizarea a 13.000 de angajați înseamnă o economie netă de doar 1,15 miliarde lei anual – 0,06% din PIB. Fifor consideră că această economie este nesemnificativă în raport cu deficitul de peste 120 miliarde lei.
„În schimb, costurile sunt considerabile: întârziere în procesarea documentelor, întârzieri în colectarea taxelor, pierderi de fonduri europene și tensiuni sociale accentuate în prag de iarnă. Datele comparativ arată clar că România nu are o administrație „supradimensionată”, așa cum s-a încercat să se prezinte publicului. Din totalul de aproximativ 8,6 milioane de angajați, doar 16–17% lucrează pentru stat – exact similar cu media europeană, unde procentul este de 16–18% (Eurostat). În plus, state dezvoltate cum ar fi Franța sau Germania au procente chiar mai mari, iar țările nordice, considerate exemple de eficiență și calitate a serviciilor publice, ajung la 25–30% din totalul angajaților (OECD). Diferența nu constă în număr, ci în organizarea, digitalizarea și profesionalizarea administrației. În aceste condiții, cui folosește această măsură, dacă economia este atât de nesemnificativă? Nu bugetului, nici cetățenilor, nici comunităților locale”, afirmă Fifor.
Decizie fără baze solide
El adaugă că „nu întâmplător”, primari cu experiență vastă în administrația locală și centrală, cum ar fi Olguța Vasilescu (PSD) sau Emil Boc (PNL), au arătat în repetate rânduri că măsura este „pripită și greșită”, „fără baze solide, bazată pe date și situații inexacte”.
„Și, cu toate acestea, premierul rămâne indiferent la orice analiză serioasă venită de la organizațiile administrației locale sau de la primarii cu vastă experiență în gestionarea comunităților. În loc să asculte și să dezvolte soluții eficiente, preferă să își satisfacă orgoliul, considerând disponibilizările ca o componentă esențială a reformelor sale. Dar o cheie de boltă dimensionată greșit nu susține construcția, ci o distruge. Oare nimeni nu i-a spus asta premierului? Sau pur și simplu nu a vrut să audă? Reforma adevărată, urgentă și mult așteptată, este reforma administrativ-teritorială. Acolo ar trebui să se concentreze premierul, dacă își dorește într-adevăr să intre în istorie pe un cal alb – ceea ce pare a fi obiectivul său în acest moment – nu pe măsuri cu rezultate nesemnificative și cu costuri sociale și administrative semnificative. Un aspect este clar: măsurile de austeritate trebuie abandonate. Soluția nu este reducerea personalului, ci reducerea evaziunii fiscale și stimularea economiei prin creșterea investițiilor și a productivității. Program prezentat anterior de președintele Sorin Grindeanu. Creștem economia, combatem evaziunea și implicit cresc și veniturile bugetare”, continuă Mihai Fifor.
De altfel, Fifor afirmă că premierul a recunoscut public eșecul masurilor: „obiectivul de reducere a deficitului bugetar nu va fi atins prin pachetul său de măsuri de austeritate. Majorarea TVA și a altor taxe au ca efect creșterea inflației și contractarea economiei. Alternativa noastră este un sistem fiscal echilibrat, capabil să rezolve problema bugetară fără a genera inflație și să susțină puterea de cumpărare a celor cu venituri mici”.
Lasă un răspuns