Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe pagina sa de Facebook intenția ca proiectul de buget pentru anul 2026 să fie aprobat de Guvern până la sfârșitul săptămânii și să fie transmis Parlamentului pentru adoptare. Bugetul, construit într-un context economic dificil, trebuie să răspundă mai multor provocări esențiale pentru economia și finanțele publice ale României.
Contextul și obiectivele bugetului pentru 2026
Premierul a subliniat dificultățile generate de situația economică actuală și a exprimat speranța ca documentul să fie aprobat și trimis spre dezbatere parlamentară în cel mai scurt timp. Bolojan a declarat că bugetul trebuie să răspundă la multiple provocări, printre care reducerea deficitului, menținerea investițiilor, gestionarea costurilor dobânzilor, eficientizarea administrației și consolidarea stabilității economice.
Ilie Bolojan a identificat cinci mari provocări pentru acest an, care vor avea impact asupra cheltuielilor și ritmului de dezvoltare.
Reducerea deficitului bugetar
Reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB, adică 146 miliarde lei în 2025, la 6,2% din PIB, adică 127,3 miliarde lei, reprezintă prioritatea principală. Această ajustare înseamnă o reducere de aproximativ 18,3 miliarde lei și trebuie realizată dintr-un efort comun al economiei și societății.
Premierul a explicat că reducerea deficitului presupune apropierea cheltuielilor de venituri ale statului, implicând decizii dure privind prioritățile de cheltuieli. Aceste măsuri sunt percepute ca o responsabilitate comună a tuturor actorilor economici.
O altă provocare majoră este păstrarea unui nivel ridicat al investițiilor. În prezent, peste 20.000 de proiecte sunt în diferite faze de realizare pe teritoriul țării. Anual, s-au supracontractat proiecte peste capacitatea de finanțare.
România trebuie să finalizeze până la sfârșitul lui august absorbția fondurilor europene din PNRR, pentru care mai are nevoie de peste 10 miliarde de euro. Bugetul propus pentru investiții depășește 160 miliarde lei, reprezentând aproape 8% din PIB. Prioritară este finalizarea acestor proiecte finanțate din PNRR.
O altă presiune semnificativă asupra bugetului o exercită costul plăților pentru dobânzi. Chiar dacă ratele dobânzilor din piață au început să scadă, suma totală a plăților rămâne ridicată.
În 2026, România va plăti aproximativ 60 miliarde lei pe dobânzi, echivalentul a 3% din PIB. Aceasta este comparabilă cu valoarea programului Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani.
Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației
Premierul a menționat că reducerea cheltuielilor de personal și reorganizarea structurilor administrative sunt esențiale pentru a aloca mai multe resurse serviciilor publice și investițiilor. Bugetul prevede o astfel de reducere fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care vor avea un alocat de circa 250 miliarde lei.
Se urmărește ca administrația să devină mai simplă, mai eficientă și mai aproape de cetățeni, utilizând resursele publice într-un mod mai responsabil.
Stabilizarea economiei pe baze durabile
Pe termen lung, Bolojan are ca obiectiv stimularea pieței muncii, creșterea producției și a exporturilor, precum și susținerea investițiilor private. Aceste măsuri vizează crearea unui mediu economic mai stabil și mai competitiv, cu impact asupra sustenabilității financiare.
El a spus că aceste strategii vor influența stabilitatea financiară a țării și ritmul de dezvoltare economică pe următorii ani, fiind esențiale pentru o economie rezistentă.
Lasă un răspuns