Guvernul român trebuie să gestioneze un buget dificil în 2023, având ca priorități reducerea deficitului, menținerea investițiilor și gestionarea costurilor legate de dobânzi, conform declarațiilor prim-ministrului Ilie Bolojan. Echilibrul bugetar trebuie obținut în condițiile unui context economic dificil.
Reducerea deficitului bugetar
Guvernul vrea să reducă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei, la 6,2% din PIB, adică 127,3 miliarde lei. Aceasta reprezintă o ajustare de aproape 18,3 miliarde de lei. Potrivit premierului, această ajustare nu este doar un exercițiu contabil, ci un efort pentru întregul sistem economic și societal, fiind necesară o gestionare responsabilă a cheltuielilor.
Cheltuielile statului trebuie să se apropie mai mult de venituri, ceea ce necesită decizii dificile privind prioritățile financiare. Reducerea deficitului presupune o scădere a diferenței dintre veniturile și cheltuielile statului și va necesita o responsabilizare mai accentuată în alocarea fondurilor publice.
Investițiile publice și absorbția fondurilor europene
Pentru 2023, bugetul pentru investiții crește la peste 160 miliarde lei, circa 8% din PIB, pentru a susține peste 20.000 de proiecte în toate localitățile țării. Anul acesta se finalizează ciclul major de accesare a fondurilor europene, fiind prioritară realizarea proiectelor din PNRR, cu termen limita de final în august 2023.
România are de atras peste 10 miliarde de euro prin PNRR, plus cofinanțări din bugetul de stat în valoare de câteva miliarde de lei. Această sumă este esențială pentru realizarea proiectelor de infrastructură și dezvoltare economică.
Costul dobânzilor și datoria publică
Premierul a menționat că plățile pentru dobânzile aferente datoriei publice reprezintă o presiune semnificativă asupra bugetului, chiar dacă dobânzile din piață încep să scadă. În 2026, România va plăti aproximativ 60 miliarde de lei pentru dobânzi, echivalentul a circa 12 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 3% din PIB.
Această sumă depășește mult valorile alocate pentru anumite proiecte, precum programul Anghel Saligny, sau costurile construcției unei autostrăzi importante.
Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației
Pentru a permite creșterea fondurilor disponibile pentru investiții și servicii publice, guvernul vizează reducerea cheltuielilor de personal în sectorul public. Ministerele și instituțiile vor fi nevoite să reorganizeze structurile și să economisească, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care se menține în jur de 250 miliarde lei.
Obiectivul este o administrație mai simplă și mai eficientă, cu resurse mai bine direcționate către dezvoltare.
Construirea unei economii mai sănătoase
Premierul a subliniat necesitatea de a fundamenta o creștere economică durabilă, prin creșterea numărului de activi pe piața muncii, stimularea producției și exporturilor, precum și susținerea investițiilor private. Aceste măsuri sunt menite să asigure o economie mai competitivă și mai rezistentă.
Gestionarea acestor provocări va influența stabilitatea financiară și ritmul de dezvoltare a României în următorii ani, conform declarațiilor oficiale.
Lasă un răspuns