Evoluția bunăstării românilor după aderarea la UE

În ultimii șase trimestri, experţi sociologi şi specialişti în studiul opiniei publice au observat o corelaţie între nemulţumirea economică a unei părţi semnificative a populaţiei române şi rezultatele electorale. Această nemulţumire pare să se bazeze pe disparităţile de acces la beneficiile integrării europene şi pe lipsa politicii guvernamentale eficiente de redistribuire a bogăţiei şi sprijin pentru segmentele vulnerabile.

Putem analiza acurateţea şi relevanţa acestor concluzii prin utilizarea unor indicatori specifici. Deşi statisticile oficiale arată o creştere semnificativă a standardului de viaţă în ultimii patru ani, votul la ultimele alegeri nu a fost pozitiv pentru partidele care au alcătuit coaliţia de guvernare.

Aderarea la UE a avut un impact asupra categoriilor defavorizate ale populaţiei? S-au îmbunătăţit sau s-au deteriorat indicatorii sociali, riscul de sărăcie şi excludere socială sau rata şomajului? Există un vot al frustrării, al sărăciei şi al percepţiei unei deteriorări materiale? Ce arată datele oficiale? Cum a evoluat bunăstarea românilor şi puterea lor de cumpărare în ultimii ani?

În continuare, vom analiza evoluţia principalilor indicatori sociali, de venituri şi sărăcie, concentrându-ne pe cei patru ani de guvernare începând cu noiembrie 2021.

Analizând datele oficiale, vom evalua corelaţia dintre acestea şi observaţiile referitoare la bunăstarea cetăţenilor români. Am considerat evoluţia a 10 indicatori economico-sociali relevante:

1. Creşterea numărului de locuri de muncă. În decembrie 2006, angajamentul total al populaţiei era de 4.910.088 persoane. Ultimele date (martie 2025) indică un maxim istoric de 5.184.000 angajaţi, reprezentând o creştere de 180.700 de angajaţi faţă de noiembrie 2021 şi de 273.912 angajaţi faţă de 2006. (Sursa: date oficiale)
2. Creşterea puterii de cumpărare a salariilor medii. Salariul mediu net a depăşit 1000 euro. În martie 2025, salariul mediu net a ajuns la 5691 lei (1120 euro), înregistrând o creştere de 56% faţă de noiembrie 2021. Comparativ cu decembrie 2006, creşterea a fost de 418%. Puterea de cumpărare a crescut cu 16,4% după ajustarea inflaţiei din perioada menţionată. (Sursa: date oficiale)
3. Creşterea puterii de cumpărare a salariului minim. Salariul minim net a depăşit 500 euro. Actual, salariul minim net este de 508 euro, înregistrând o creştere de 76% faţă de noiembrie 2021. Ajustarea inflaţiei arată o creştere a puterii de cumpărare de 31%. Faţă de 2006, puterea de cumpărare a crescut de 5,4 ori. (Sursa: date oficiale)
4. Extinderea clasei de mijloc. În septembrie 2024, peste 1,5 milioane de contracte de muncă aveau un venit lunar net de peste 1000 euro.
5. Creşterea puterii de cumpărare a pensiilor. Pensia medie a depăşit 500 euro.
6. Creşterea avuţiei nete per locuitor. (Sursa: date oficiale)
7. Creşterea consumului per locuitor. Comparativ cu media UE, România a depăşit mai multe ţări. (Sursa: date oficiale)
8. Reducerea sărăciei şi a riscului de excludere socială. (Sursa: date oficiale)
9. Reducerea şomajului. Rata şomajului a scăzut sub rata naturală a şomajului estimată pentru România.

Datele oficiale sugerează o îmbunătăţire generală a standardului de viaţă în ultimii ani, atât comparativ cu guvernarea anterioară, cât şi cu perioada precedentă aderării la Uniunea Europeană.

În ciuda acestor evoluţii pozitive, motivaţiile votului la alegeri nu pot fi reduse la aspecte strict economice. Nemulţumirile exprimate prin vot par să includă şi alte factori, precum percepţia inegalităţilor, a accesului inechitabil la resurse şi la diferenţele regionale.

Un studiu viitor ar explora în detaliu inegalităţile economice, sociale şi de venit pentru a înţelege dacă acestea pot explica votul negativ îndreptat împotriva partidelor clasice.