cu-cat-au-crescut-facturile-romanilor-si-de-ce-s-a-scumpit-de-fapt-energia?-explicatiile-danielei-daraban,-directorul-executiv-al-federatiei-acue

Cât de mult au crescut facturile la energie în România? Cauzele creșterii prețurilor, explică Daniela Dărăban

Daniela Dărăban, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități Energetice (ACUE) – care dețin aproximativ jumătate din piața de furnizare a energiei electrice din România – a oferit detalii despre cauzele majorării prețurilor la energie și diferențele dintre facturile consumatorilor înainte și după încheierea schemei de plafonare a tarifelor la electricitate, până la data de 31 iunie 2025.

Plafonarea prețurilor la gaze naturale este încă în vigoare până la 31 martie 2026, data până la care statul român se angajează să sprijine consumatorii cu venituri mici printr-o alocație lunară de 50 de lei pentru acoperirea facturilor.

Potrivit datelor, peste 170.000 de solicitări pentru asistență financiară în energie electrică au fost primite de la data de 20 august, ora 13:00 până la 29 august, ora 21:00, pentru a beneficia de această alocație de 50 de lei. Cererile sunt procesate pentru persoane singure, cu un venit net lunar maxim de 1.940 lei și familii cu un venit net lunar/membru maxim de 1.784 lei. Acest sprijin se oferă sub formă de vouchere utilizabile exclusiv pentru plata facturilor la energia electrică.

Eliminarea plafonării, consumatorii confruntați cu prețurile pieței

Reporter: Care sunt motivele creșterii semnificative a facturilor la energie în ultima perioadă?

Daniela Dărăban: Majorarea facturilor este strâns legată de creșterea prețurilor la energie pe piața angro. Între 2018-2020, prețurile au fost relativ stabile, în jurul valorii de 200-250 lei/MWh. Din 2021, însă, prețurile au urcat constant, cu dublarea prețurilor pe piața ziua următoare și o creștere continuă a indicelui ROPEX.

În 2022-2023, criza energetică globală a dus la o creștere uriașă a prețurilor, ajungând până la de șase ori mai mari decât nivelurile anterioare. Chiar și după atenuarea crizei, prețurile au rămas mult peste media istorică, motiv pentru care eliminarea plafonării a determinat o confruntare directă a consumatorilor cu realitatea prețurilor pieței.

„Asistența statului se focalizează pe nevoile specifice ale consumatorilor”

Reporter: Care segmente ale consumatorilor au fost cele mai puternic afectate?

Daniela Dărăban: Consumatorii casnici cu un consum redus, sub 100 kWh/lună, au beneficiat de un preț plafonat de 0,68 lei/kWh. Consumatorii cu un consum mai mare, până la 255 kWh/lună, erau facturați la 0,80 lei/kWh, aceste valori incluzând toate taxele și tarifele. Astfel, o gospodărie cu un consum de 100 kWh avea o factură de aproximativ 68 lei.

De la 1 iulie, ajutorul de stat este țintit pe veniturile consumatorilor. Facturile reflectă prețul real al energiei electrice, incluzând energia activă, tarifele de transport și distribuție, contribuțiile și TVA. Majoritatea ofertelor actuale sunt între 1,3 și 1,6 lei/kWh.

Astfel, pentru același consum de 100 kWh, facturile sunt acum cuprinse între 114 și 167 lei lunar. O creștere de 46-99 lei comparativ cu perioada cu plafonare. Consumatorii cu un consum mai mare, de 150 kWh/lună, plăteau în medie în jur de 120 lei. Acum, cu o ofertă de 1,4 lei/kWh, factura ajunge la aproximativ 210 lei, o majorare de aproape 90 lei.

Consumatorii cu un consum peste 300 kWh pe lună şi consumatorii non-casnici, care au beneficiat de un plafon maxim de 1,3 lei/kWh/lună, nu au resimțit o schimbare dramatică, întrucât erau deja facturați la prețuri apropiate de cele de pe piața liberă.

Este esențial pentru consumatorii vulnerabili să solicite ajutorul financiar de la stat, accesibil pe platforme online, primării sau poștă. Lipsa solicitării poate duce la excluderea de la sprijin, chiar dacă persoana îndeplinește criteriile.

Reporter: Care sunt recomandările pentru gestionarea cheltuielilor cu energia?

Daniela Dărăban: Monitorizarea consumului lunar, compararea ofertelor furnizorilor folosind comparatoarele ANRE și evaluarea posibilității de schimbare a furnizorului pentru a obține tarife mai bune sunt esențiale. Consumatorii ar trebui de asemenea să verifice eligibilitatea pentru sprijinul financiar și să depună cereri conform procedurilor.

Un stil de viață eco-friendly joacă un rol important. Măsuri precum utilizarea becurilor LED, deconectarea aparatelor nefolosite, alegerea programelor economice de spălare și reglare a termostatului pot genera economii semnificative. Izolarea locuinței şi utilizarea electrocasnicelor eficiente contribuie la reducerea costurilor pe termen lung.

Reporter: De ce s-a majorat prețul energiei la nivel individual pe KWh?

Daniela Dărăban: Prețurile pieței angro nu s-au modificat la data de 1 iulie 2025. Până la data precizată, statul a compensat diferența dintre prețul de pe piață și tariful plafonat, acumulând astfel o datorie către furnizori de aproximativ 7 miliarde lei. Odată cu eliminarea plafonării, facturile reflectă prețul real al energiei. Prin urmare, plafonarea, menținută timp de patru ani, a creat distorsiuni, a rupt legătura dintre preț și consum și a fost greu de retras.

Pentru reducerea poverii financiare, până în martie 2026, statul oferă o asistență țintită: vouchere de 50 lei lunar pentru gospodăriile cu venituri mici.

Reporter: Care sunt elementele incluse în factura lunară a energiei electrice?

Daniela Dărăban: Factura lunară cuprinde două categorii principale. Aproximativ 45% este reprezentată de elemente reglementate la nivel național, ca tariful de transport, distribuție, contribuțiile statului destinate proiectelor de energie regenerabilă şi cogenerare, precum şi TVA şi accize. Această componentă asigură funcționarea infrastructurii energetice și investiţiile necesare.

Restul, aproape 55%, corespunde energiei active consumate şi se raportează la piață, fiind supusă competiției furnizorilor. Aceasta include cumpărarea energiei de la producători angro şi cheltuielile operaţionale.

Reporter: Cum a fost competiția în perioada plafonării prețurilor?

Daniela Dărăban: Concurența a crescut, dar a fost mascată de plafoane. În perioada de plafonare, prețurile era limitat la 0,68 lei/kWh, ceea ce a determinat prețuri mult mai mici față de cele reale. După data de 1 iulie, preţurile reflecta preţurile reale din piaţă. Costul energiei este supus mecanismelor pieței, precum investiţiile în producţie, raportul cerere/ofertă şi dinamica piețelor globale.

Reporter: Care sunt soluțiile de viitor pentru reducerea costurilor cu energia?

Daniela Dărăban: Soluțiile pe termen lung pentru stabilitatea prețurilor la energie includ investiţii în surse de energie diverse, rețele de transport-distribuție moderne, piața transparentă și politici guvernamentale adaptate.

Investițiile în surse diversificate de energie, precum electricat regenerabil, nuclear şi gaze naturale, sunt esențiale pentru securitatea energetică şi pentru echilibrul pieței. Infrastructura de transport și distribuție trebuie modernizată pentru a asigura livrarea eficientă a energiei către consumatori. Pe viitor, piața trebuie să fie lichidă, transparentă și flexibilă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *