Un nou act normativ inițiat de deputatul Silviu Vexler a fost considerat constituțional de Curtea Constituțională, în ciuda obiecțiilor formulate de președintele României, Nicușor Dan, și respinse de instanță. Legea extinde sancțiunile pentru persoanele care pretind a fi preoți, rabini, imami sau dețin funcții religioase asimilate, modificând și completând Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă.
Evaluarea Curții Constituționale
CCR a declarat că legea respectă exigențele impuse de Constituție, atât din punct de vedere procedural, cât și din punct de vedere al conținutului. În motivare, instanța a precizat că legea este adoptată în mod corespunzător ca lege organică, având majoritatea necesară în Parlament, și nu încalcă principiile separației puterilor sau libertatea de gândire, conștiință și religie.
CCR a mai afirmat că, sub aspect intrinsec, dispozițiile legii nu redeschid conflicte între puteri și nu creează dificultăți în înțelegerea voinței legiuitorului. În plus, legea are caracter clar și precis, fiind în concordanță cu standardele constituționale.
Controversele și motivarea sesizării președintelui
Președintele Nicușor Dan a formulat o sesizare la Curtea Constituțională în iulie 2025, motivând că legea aduce încalcări ale libertăților fundamentale, precum libertatea de conștiință și libertatea de exprimare. În sesizare, elucidă aspecte legate de tehnica legislativă și de principiile constituționale, acuzând legislația de formulări vagi și de prejudicii aduse drepturilor individuale.
El a susținut că legea încalcă prevederile constituției, dar Curtea a respins aceste argumente, precizând că dispozițiile normative sunt clar articulate și nu contravin principiilor de separație a puterilor sau drepturilor fundamentale.
Aspecte legislative și consensul cultelor
Legea modifică și completează legislația existentă pentru a incrimina exercitarea fără drept a atribuțiilor sau funcțiilor clericale și monahale, fiind adoptată cu acordul cultelor religioase, inclusiv al Bisericii Ortodoxe Române, după cum menționează expunerea de motive.
Documentul introduce, totodată, prevederi privind dreptul exclusiv al unui cult de a stabili modalitățile religioase asociate cinstirii unor persoane canonizate, internațional recunoscute. Aceste amendamente nu limitează libertatea de gândire sau religie, asigură atribuții exclusiviste pentru culte în anumite domenii și clarifică modalitățile de onorare a personalităților religioase și simbolurilor identitare.
Reacția și decizia CCR
Decizia Curții a clarificat că legea a fost adoptată conform normelor constituționale și procedurale. Instanța a constatat că dispozițiile legii sunt formulate clar, nu aduc atingere principiilor fundamentale și sunt în acord cu standardele de calitate legislativă.
CCR a reafirmat că, în raport cu criticile sesizării președintelui, legea nu afectează în mod neconstituțional libertățile fundamentale sau separația puterilor în stat. Decizia este definitivă și obligatorie pentru toate autoritățile și entitățile implicate.
Rezultatul corroboră poziția Parlamentului și a autorităților legislative, menținând normele pentru combaterea falselor autorități religioase și protejarea credinței autentice în cadrul cadrului legal din România.
Lasă un răspuns