Click Stiri

ACTUALIZARE. Curtea Constituțională a României a decis, astăzi, să reprogrameze deliberarea privind noile modificări ale legii pensiilor speciale pentru magistrați, după ce patru dintre judecătorii CCR care contestau legea au părăsit sala de ședință pentru o pauză și nu s-au întors ulterior. Este vorba despre judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.

Prin urmare, ședința Curții a rămas fără cvorum, iar următorul termen pentru examinarea constituționalității legii a fost stabilit pentru ziua de mâine.

Conform informațiilor din surse oficiale, nu este clar dacă și mâine ședința CCR va avea un cvorum complet pentru a se putea delibera asupra legii.

Pentru ca o decizie să fie validată în cadrul CCR, este necesar un număr minim de 6 judecători prezenți. Astăzi, în sală au rămas doar 5 judecători, după ce patru au părăsit sala, astfel încât cvorumul pentru luarea unei hotărâri nu a mai fost îndeplinit.

În tabăra care favorizează adoptarea legii în varianta Bolojan se află președintele CCR, Simina Tănăescu, Dacian Dragoș (judecător numit de Nicușor Dan) și Iulia Scântei (judecătoare PNL, numită de Senat).

Ceilalți judecători — Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu — reprezintă grupul opozant adoptării variantei Bolojan, în timp ce judecătorii Mihai Busuioc, Ferenc Asztalosz (numit de UDMR) și Mihaela Ciochină (numită de K. Iohannis) păstrează poziții rezervate.

„Strategia” politică a premierului Bolojan este ca, odată ce legea va fi declarată constituțională, să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, ceea ce, după amânare, înseamnă că dacă actul normativ va fi aprobat, Bolojan va mai dispune de doar trei zile pentru a-l implementa.

În esență, modificările aduse Legii nr. 303/2002, pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, la începutul lunii decembrie 2025, prevăd o perioadă de tranziție de 15 ani în loc de 10, referitoare la pensionare.

• Proiectul prevede ca pensia să fie echivalentă cu doar 70% din salariul net ultim.
• Perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani, astfel încât magistrații vor putea ieși la pensie la vârsta de 65 de ani după 15 ani.
• Vârsta de pensionare va crește anual cu un an, până în 2042, când magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
• Conform proiectului, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din indemnizația netă în ultimele zile active.
• Magistrații vor putea beneficia de pensionare anticipată, cu condiția acumulării unei vechimi minime de 35 de ani, însă dacă nu au împlinit vârsta de 65 de ani, se va aplica o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare.

În prezent, pensia de serviciu pentru magistrați reprezintă 80% din salariul brut de final.

Proiectul de lege propus de Ilie Bolojan a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, CSM și a fost contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție la CCR.

ȘTIREA DE START. Judecătorii CCR nu au emis încă o decizie privind noile modificări aprobate de Parlament, ce vizează creșterea vârstei de pensionare și recalcularea pensiilor speciale pentru judecători și procurori. Amânarea ședinței a fost determinată de lipsa cvorumului.

Decizie reprogramată pentru a doua oară

Curtea Constituțională a amânat, miercuri, 10 decembrie, pentru duminică, 28 decembrie, ora 13:00, anunțarea unei decizii cu privire la legea pensiilor magistraților. Ulterior, judecătorii au hotărât să reia deliberarea la o dată ulterioară. Prima amânare a fost motivată de reacții publice intense generate de filmul Recorder „Justiție capturată” și de protestele recente în domeniul justiției.

Motivul sesizării Curții Constituționale

Acțiunea a fost declanșată după ce această lege a fost criticată sistematic de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care a sesizat CCR asupra neconformității acesteia cu prevederile constituției. ICCJ contestă legalitatea proiectului, invocând mai multe probleme majore:

• Discriminarea magistraților față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu
• Impact asupra autonomiei justiției prin modificarea regimului de pensionare
• Lipsa de claritate și stabilitate a regulamentului, contrar principiilor statului de drept

Conform ICCJ, aceste aspecte generează „lacune legislative incompatibile cu exigențele constituționale și jurisprudența CCR”.

Fotografie ilustrativă, copie a Constituției României în sala în care au loc sedințele de plen ale Curții Constituționale (CCR), miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO

De asemenea, o versiune anterioară a reformei a fost respinsă anterior de CCR în octombrie, din motive procedurale, ca urmare a lipsei avizului de la Consiliul Superior al Magistraturii.

Guvernul Bolojan va trebui să revină în Parlament cu o nouă propunere legislativă care să respecte cerințele constituționale. Decizia CCR poate avea implicații și asupra unui indicator din PNRR, vizând ajustarea sistemului de pensii, în contextul evaluării fondurilor europene.

Cadrul legislativ

Actul normativ pentru care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, pe 2 decembrie, se distinge printr-o singură modificare esențială față de versiunea anterioară care a fost respinsă în octombrie. Noul proiect prevede o perioadă de tranziție 15 ani, în loc de 10.

• Proiectul stipulează că pensia va fi de 70% din salariul net ultim, asemănător cu varianta anterioară.
• Durata de tranziție a fost extinsă, astfel încât magistrații vor putea ieși la pensie la vârsta de 65 de ani după 15 ani.
• Vârsta de pensionare va avansa anual, până în 2042, când magistrații vor pensiona la 65 de ani.
• Potrivit proiectului, valoarea pensiei în sistemul de servicii va fi de 55% din media primelor 60 de indemnizații brute, dar nu mai mult de 70% din indemnizația netă de final, în activitate.
• Magistrații vor putea opționa pentru pensionarea anticipată, dacă au o vechime de 35 de ani, însă dacă nu au împlinit vârsta de 65 de ani, se va aplica o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.

Ilie Bolojan: „Sper ca această inițiativă respectă prevederile constituționale”

Premierul Ilie Bolojan a explicat că, dincolo de argumentele legate de echitate socială, situația economică justifică ajustări ale condițiilor și vârstelor de pensionare pentru toate domeniile cu pensii speciale.

Premierul și-a exprimat speranța ca, în cadrul CCR, să se constate că măsurile propuse sunt corecte din punct de vedere social și etic, fiind totodată în concordanță cu prevederile constituționale.

„Decizia Înaltei Curți de a contesta această inițiativă legislativă aparține Înaltei Curți. Sper ca, în urma analizei, să se constate că măsurile sunt corecte social, echitabil și constituționale”, spunea Ilie Bolojan.