ccr-decide-asupra-legii-de-functionare-a-diicot:-procurorul-sef-nu-mai-are-putere-atat-de-mare

CCR decide asupra legii DIICOT: limitarea puterii procurorului șef

Curtea Constituțională a validat în unanimitate de voturi excepția de neconstituționalitate și a confirmat că prevederile art.6 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016, referitoare la organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, sunt constituționale, în măsura în care retragerea avizului conform al procurorului-șef al DIICOT se face în concordanță cu dispozițiile art. 6 din Legea nr.364/2004 privind structura și funcționarea poliției judiciare.

Astfel, procurorul șef al DIICOT nu mai poate decide simplu încetarea activității unui ofițer de poliție judiciară doar prin semnătura sa.

„Prevederile legale contestate stabilesc faptul că retragerea avizului conform al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism conduce efectiv la încetarea activității ofițerului sau agentului de poliție judiciară în structurile de poliție specializate în combaterea criminalității organizate, atât naționale, cât și teritoriale, după caz. Aceste dispoziții încalcă art.1 alin.(5) din Constituție, deoarece nu asigură un cadru clar, previzibil și lipsit de ambiguități privind condițiile și procedura de numire și destituire din funcțiile de polițist judiciar, în conformitate cu art.6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016”, conform rezumatului deciziei CCR.

În esență, Curtea a concluzionat că atribuirea calității de organ de cercetare al poliției judiciare, precum și promovarea și demiterea în această funcție, trebuie să respecte exigențele constituționale și jurisprudența relevantă privind statutul polițistului. Magistrații susțin că numirea în această funcție implică o modificare a raportului de serviciu, ce se manifeste prin atribuții specializate de constatare a infracțiunilor, colectare de date pentru inițierea urmăririi penale și cercetare penală, subordonare față de procuror și elemente salariale specifice.

Decizia CCR este definitivă și are caracter obligatoriu. Argumentele prezentate în motivarea hotărârii vor fi expuse în decizie, ce va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *