Potrivit unui comunicat al Curții Constituționale, judecătorii constituționali, cu unanimitate de voturi, au aprobat excepția de neconstituționalitate și au constatat că prevederile art. 81 alineatul (4) din Legea 100/2016 referitoare la concesiunile de lucrări și servicii sunt neconstituționale.
Curtea Constituțională a stabilit că normele criticate, care permiteau eliminarea operatorilor economici din procesul de atribuire a contractelor de concesiune doar pe baza unei proceduri judiciare de investigare, fără o sentință definitivă în instanță, încalcă principiul egalității în drepturi, conform articolului 16 din Constituție, aduc atingere prezumției de nevinovăție, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituție, și reprezintă o restricție nejustificată a exercitării unui drept, contrar articolului 53 din Constituție.
Referitor la argumentele de neconstituționalitate, instanța constituțională a menționat că:
*** prevederile art. 81 alineatul (4) din Legea 100/2016 sunt identice cu cele declarate neconstituționale prin Decizia 738 din 20 noiembrie 2018, referitoare la articolul 167 alineatul (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, care instituiau aceeași cauză de excludere din procesul de achiziție ca și textul vizat de această excepție, fiind aplicabile mutatis mutandis și în cazul de față;
*** eliminarea unui operator economic din procedura de achiziție doar din cauza unei investigații penale în curs, fără o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, echivalează cu o încălcare a prezumției de nevinovăție;
*** textul permite autorității contractante să presupună în mod anticipat că operatorul a comis o abatere profesională gravă, substituindu-se instanței penale sau autorității administrative competente;
*** măsura se aplică automat, fără o analiză individualizată a faptelor, fără evaluarea gravității și fără posibilitatea de corectare, fiind astfel disproporționată și lipsită de fundament obiectiv;
*** legislația în cauză depășește cadrul Directivei 2014/23/UE, care condiționează excluderea de existența unei condamnări definitive și impune evaluări motivate pentru cazurile în care excluderea este facultativă.
Lasă un răspuns