Ce reprezintă, de fapt, pielea de găină. Fenomenul popular cunoscut ca „piele de găină” este mai mult decât o senzație ciudată resimțită când ești expus la frig sau în situații emoționale intense. În realitate, această reacție reflectă un mecanism biologic profund înrădăcinat în evoluția umană și în funcțiile sistemului nervos – un reflex moștenit care amintește de răspunsurile strămoșilor noștri la mediul înconjurător.
Revista VIVA de NOiembrie, GRATUIT, AICI
Termenul popular „piele de găină” corespunde denumirii medicale piloerecție – un reflex involuntar al organismului. Atunci când pielea devine acoperită de mici ridicături, acest lucru se datorează contracției unor mușchi minusculi atașați de fiecare folicul pilos, numiți arrector pili. Această contracție ridică firele de păr și conferă pielii aspectul de solzi sau de piele de păsare după ce penele au fost smulse, motiv pentru care această reacție populară a fost denumită astfel.
Ce reprezintă, de fapt, pielea de găină
La bază, răspunsul este controlat de sistemul nervos simpatic, partea a sistemului nervos autonom responsabilă pentru reacțiile de tipul „luptă sau fugi”. Când un stimul – frigul, teama sau o emoție intensă – este perceput, creierul trimite semnale care determină eliberarea de adrenalină și contracția mușchilor arrector pili. Acest reflex este moștenit din evoluție: la animale cu blană, piloerecția ajută la crearea unui strat de aer izolator pentru menținerea temperaturii și, în unele cazuri, face animalul să pară mai mare și mai amenințător.
Citește și: Alimente care reduc stresul și susțin echilibrul emoțional. Ce să consumi pentru o stare de spirit mai bună
În cazul omului, însă, părul este atât de rarefiat și subțire încât eficiența reacției este aproape inexistentă. Reflexul persistă, dar funcția sa inițială – reglarea termică și intimidarea prădătorilor – s-a estompat odată cu evoluția.
La omul modern, această funcție devine ineficientă
Din punct de vedere evolutiv, „pielea de găină” este considerată un reflex vestigial, adică un răspuns fiziologic care a avut un rol esențial la strămoșii noștri, însă și-a pierdut aproape complet utilitatea în forma actuală a speciei umane. Spre exemplu, la mamiferele cu blană, piloerecția activează izolarea termică prin crearea unui strat de aer; la oameni, această funcție este aproape inutilă din cauza absenței unei blăni dense.
Un studiu publicat în revista Psychophysiology sugerează că răspunsul de piloerecție implică o activare nervoasă asemănătoare altor reflexe autonome și indică faptul că, deși reacția poate fi percepută ca fiind legată de emoții, detectarea sa de către persoană nu este întotdeauna precisă.
De ce apare pielea de găină în situații de frig, frică sau emoții intense
Există câteva contexte în care piloerecția se manifestă frecvent:
Expunere la frig sau schimbări rapide de temperatură: mușchii arrector pili se contractă pentru a ridica firele de păr – un mecanism de termoreglare moștenit din evoluție.
Frică sau surpriză: reflexul face parte din răspunsul „luptă sau fugi” (fight-or-flight), controlat de sistemul nervos simpatic.
Emoții intense: experiențe estetice sau emoționale, precum muzică intensă, filme sau clipe personale semnificative, pot declanșa această reacție, uneori asociată cu senzația de fior sau „friguri”.
Piloerecția, un fenomen încă investigat
Deși piloerecția umană este adesea considerată un reflex vestigial, cercetările recente sugerează că mecanismul este mai complex decât o simplă moștenire evolutivă. Un studiu din 2024 indică faptul că, dincolo de reacția la frig sau emoții, piloerecția poate fi indusă de diferiți stimuli și poate avea legături subtile cu modul în care sistemul nervos răspunde la schimbările mediului înconjurător.
Pielea de găină reprezintă o amprentă biologică a trecutului nostru, un ecou al mecanismelor ce au permis strămoșilor noștri să supraviețuiască condițiilor dificile. Chiar dacă în prezent nu mai are aceleași funcții practice, fenomenul rămâne o demonstrație fascinantă a modului în care corpul uman reacționează la mediul extern și la stările emoționale intense.
Foto: Shutterstock
Lasă un răspuns