Click Stiri

Dumitru Chisăliță, consultant în domeniul gazelor și al energiei, a explicat semnificația acestei măriri pentru factura finală a consumatorilor.

Contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență constituie o plată lunară obligatorie pentru toți consumatorii de energie electrică, indiferent de furnizor, destinată sustinerii producției de energie în centrale de cogenerare cu înaltă eficiență. Scopul contribuției este creșterea eficienței energetice și consolidarea securității aprovizionării cu energie pe piața din România.

„În 2011, Uniunea Europeană a adoptat o directivă care pornea de la o constatare clară: prețurile la energia electrică sunt ridicate, iar consumatorii nu pot afirma

ca vor poate face față acestor costuri, iar asta ar putea duce la probleme pe viitor. Astfel, s-a propus înființarea unui fond alimentat din contribuțiile direct colectate de la populație, pentru a evita costurile suplimentare generate de creditarea bancară și dobânzi.

Scopul era susținerea constructiei centralelor de cogenerare, capabile să producă energie electrică și energie termică la un nivel ridicat de eficiență.

Prin înființarea fondurilor colectate, s-a urmărit reducerea costurilor de producție și prețurilor pentru consumatori. Ideea e ca fiecare consumator să contribuie cu suma proporțională cu> consumul propriu de energie, iar sumele colectate să fie destinate unei producții în centrale de cogenerare.

Conceptul era una simplu și permanent, permițând creșterea eficienței energetice și reducerea costurilor pe termen lung, fără a genera creșteri imediate.

Totodată, directiva includea o posibilitate alternativă: fondurile colectate pot fi temporar utilizate pentru acoperirea costurilor cu energia termică, în situațiile în care consumatorii se confruntau cu dificultăți. Practic, directiva prevădea această excepție punctuală.

În România, obiectivul acestei directive a fost inițial contrazis, fiind folosiți aproape 3 miliarde de euro în 14 ani, bani care trebuiau să susțină construcția zecilor de centrale de cogenerare, garantând în același timp reducerea costurilor de producție de aproximativ trei ori și stabilitatea prețurilor. A fost însă direcționat exclusiv pentru subvenționarea energiei termice. Problema nu este taxa în sine, ci modul în care a evoluat mecanismul în România. Consumatorilor li s-a cerut să plătească, dar în schimb, s-au acumulat fonduri care, după 14 ani, au fost folosite doar pentru subvenționarea energiei termice, fără a genera beneficii durabile pe termen lung.

Astfel, după această perioadă, prețurile energiei electrice sunt de cinci ori mai mari decât în momentul începutului, chiar dacă inițial s-a promis reducerea costurilor și investiții pentru energie mai ieftină și eficientă. Fondurile, în loc să fie folosite pentru investiții în tehnologii mai eficiente, au fost canalizate exclusiv spre plata subvențiilor, fără a crea valoare pe termen lung”, a explicat pentru Digi24.ro Dumitru Chisăliță, consultant în domeniul gazelor și energiei, președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI).

Facturi mai mari din ianuarie 2026

„Impactul acestor modificări va fi simțit în factura din luna noiembrie 2025, care ajunge în decembrie și trebuie plătită până la jumătatea lunii ianuarie 2026 (aproximativ). Se va resimți financiar ajustarea în buzunarul consumatorilor în luna ianuarie. Contribuția de cogenerare le va ație proporțională cu majorarea taxei.

De 1 noiembrie 2025, va intra în vigoare TVA redus de 11% pentru energia termică, valabilă până la 31 martie 2026, destinată încălzirii populației, școlilor, spitalelor și altor instituții publice, doar pe perioada 1 noiembrie – 31 martie, conform Legii nr. 39/2023 și a Codului Fiscal actualizat (art. 291 alin. 3 n).

Specialiștii avertizează că situația poate conduce la faliment pentru firmele din București și Ilfov, dacă se menține această evoluție a costurilor.